Președintele Igor Dodon a afirmat într-un interviu pentru Deutsche Welle că vizita sa la Bruxelles a fost, în mare, una de „succes”. El a spus că unul din mesajele importante pe care ar fi reuşit să le transmită partenerilor din UE e cel că cetățenii Republicii Moldova nu ar mai crede în integrarea europeană. „Moldova poate să supraviețuiască doar dacă avem guverne și politicieni care nu sunt nici pro-europeni, nici pro-ruși, ci pro-moldoveni. Este în interesul nostru să avem relații bune și cu UE, și cu Rusia”, a mai declarat Igor Dodon.
La Bruxelles Igor Dodon şi-a diminuat vizibil criticile faţă de cursul european, observă Evgheni Şolari într-un articol pe Newsmaker.md. Autorul crede că prin afirmațiile sale președintele Dodon ar fi subliniat că sursa problemelor din Moldova nu ar fi atât UE, cât guvernarea coruptă care folosind lozinci pro-europene ar fi „mimat” reformele. Necesitatea luptei împotriva corupției a fost unul din mesajele centrale ale șefului statului, mai scrie sursa citată. În articol este înserată opinia analistului Vladislav Kulminschi care susține că deși exprimă o poziție critică față de Acordul de asociere Igor Dodon conștientizează că acest document este singurul model de modernizare a țării, iar un eventual acord cu Uniunea Eurasiatică este irealist. Autorul articolului Evgheni Șolari crede că Dodon ar fi vrut să compenseze pozițiile mai puțin critice față de UE cu o puternică retorică anti-NATO, doar că nu prea i-a reușit după ce în ultimul moment s-a decis că va fi primit la NATO nu de secretarul generalal Alianţei, ci de adjuncta sa.
O constatare similară este scoasă în prim plan şi într-un articol din ziarul rus „Kommersant”. Autorul articolului Vladimir Soloviov scrie că NATO a retrogradat statul vizitei lui Igor Dodon prin gestul de a nu fi primit de secretarul general al Alianței. „Kommersant” scrie cu referință la unii experți că acest gest ar fi fost făcut premeditat pentru ca Dodon să nu acumuleze dividende politice pe seama retoricii anti-NATO. Fostul vice ministru de externe, Andrei Popov, e citat în articol cu declarația că pentru Dodon ar fi fost principial să-și expună pretențiile pe care le are față de NATO direct secretarului general. Andrei Popov a mai opinat că retorica anti-occidentală a lui Dodon ar fi dictată de dorința de a prelua puterea după scrutinul parlametnar din 2018.
„Inadecvarea şi incoerența Republicii Moldova: Un Dodon rătăcit la Bruxelles” este editorialul semnat pe Deschide.md de analistul Iulian Chifu. El consideră că vizita preşedintelui moldovean la Bruxelles a fost mai „gravă”, mai „ieșită din spaţiul constituţional” şi mai „inadecvată” decât cea anterioară la Moscova. „Divergența majoră” a mesajelor şefului statului față de pozițiile oficiale ale Republicii Moldova ar putea produce prejudicii mari, crede Chifu. „Anumite luări de poziție pot duce oricând la ruperea relațiilor sau chiar la conflict direct”. Analistul afirmă că principala sarcină a lui Igor Dodon ar fi „trasă de Moscova” şi anume „să rupă relațiile cu România, UE, NATO, cu Occidentul”. Acțiunile președintelui care excedează Consituţiei ar trebui stopate, iar Dodon ar trebuie readus în limitele constituționale, insistă Chifu. el supliniază în context că nu ar fi suficientă „o declarație de politică externă a Parlamenului” şi că ar fi nevoie de „sesizarea și sancționarea lui Dodon la Curtea Constituțională pentru depășirea de mandat, pentru încălcarea repetată a atribuțiilor și a Constituției pe care a jurat”.
Comentatorul şi jurnalistul Igor Volniţchi analizează într-un editorial pe Tribuna.md datele unui recent sondaj de opinie care sugerează că în Parlament ar putea accede doar două partide, cel al socialiştilor şi Partidul Acţiune şi Solidaritate. Igor Volniţchi găseşte straniu acest rezultat ce contrazice toate sondajele de până acum care au arătat că în Parlament ar ajunge 4,5 sau 6 formaţiuni. „Nu cred că alegerile prezidenţiale au influenţat atât de mult moldovenii, încât unele partide să piardă chiar şi 10% în decurs de doar o lună sau două”, notează comentatorul. În opinia lui Volniţchi acest sondaj ar transmite un mesaj codificat Partidului Platforma DA şi formaţiunii Partidul Nostru sugerându-le că ar trebui să accepte modificarea sistemului electoral în unul mixt dacă vor să supravieţuiască politic şi să ajungă în legislativ. Volniţchi aminteşte că cele două formaţiuni au criticat intenţia democraţilor de a modifica sistemul electoral şi am ameninţat că vor organiza ample proteste.
Portalul Platzforma.md publică o amplă analiză despre iniţiativa spicherului Andrian Candu de a institui în Moldova sistemul tichetelor de masă. Analiza este semnată de doctorul în socio-economia dezvoltării Dorina Roşca, preşedinta Institutului European de Studii de Dezvoltare de la Paris. Autoarea pare să apere propunerea, aduce mai multe argumente în favoarea ei şi totodată contestă câteva din raţionamentele celor care critică iniţiativei, inclusiv că ar fi o formă de evaziune fiscală sau că ar fi o măsură umilitoare pentru cetăţeni. Dorina Roşca aprobă parţial unele critici, cum ar fi cea că sistemul tichetelor va avantaja businessul cuiva sau că introducerea lui ar crea dificultăţii Băncii Naţionale. Autoarea insistă că aceste momente ar fi însă secundare şi irelevante. „Ideea introducerii tichetului de masă n-ar trebui ucisă în ou doar pentru că nu ne place culoarea politică a celor ce o propun sau pentru că îi suspectăm pe guvernanți de punerea la cale a unor scheme care să-i avantajeze numai pe ei”, concluzionează Dorina Roşca.
