Linkuri accesibilitate

Între securitate și constituționalitate - decretul anti-imigrație al președintelui Trump


Administrația și statele Washington și Minnesota și-au prezentat fiecare argumentele pro și contra, iar Curtea de Apel ar putea da un verdict până la sfîrșitul săptămânii.

Judecătorii unei instanțe de apel din Statele Unite au supus unui examen minuțios argumentele pro- și contra ordinului executiv anti-imigrație al președintelui Donald Trump pentru a se decide dacă ordinul suspendat este restabilit sau anulat cu totul.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
Link direct

Audierile au avut loc marți la Curtea de Apel federală din San Francisco. Departamentul Justiției i-a cerut să restabilească ordinul din 27 ianuarie al lui Donald Trump, spunând că este o prerogativă a președintelui să decidă cine poate intra în țară și cine nu.

„Congresul a autorizat în mod expres președintele să suspende intrarea unor categorii de străini. Asta a și făcut președintele”, a spus în fața unui complet de trei judecători August Flentje de la Departamentului Justiției, care a reprezentat administrația Trump.

Ordinul prezidențial emis în scopul apărării țării de atacuri jihadiste prevede că le este interzisă intrarea în Statele Unite, pe 90 de zile, călătorilor din Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen. Mai prevede că intrarea le este interzisă pe 120 de zile tuturor refugiaților, cu excepția celor din Siria, pentru care interdicția este pentru o perioadă indefinită.

Dar ordinul lui Trump a declanșat proteste și haos la aeroporturile internaționale ale Statelor Unite. Criticii au spus că măsura are caracter discriminatoriu la adresa musulmanilor, violând Constituția americană și alte legi.

Mai mult de zece state și sute de companii au contestat ordinul în justiție și au obținut ca punerea lui în practică să fie suspendată. Contestatarii mai spun că ordinul a cauzat „daune ireparabile” locuitorilor sau angajaților lor.

La audierile de marți, membrii completului de judecată – unul numit de un președinte republican și doi de un președinte democrat – au adresat în mod repetat întrebări dure reprezentantului administrației Trump.

Când i s-a cerut să numească o singură încălcare comisă de vreun deținător de viză americană din țările vizate de interdicție, August Flentje a recunoscut că nu s-a înregistrat niciuna.

Flentje a spus însă că cele șapte țări vizate de ordinul prezidențial ar fi fost identificate încă de administrația Obama, în 2015, ca prezentând cele mai mari riscuri, pentru că ar avea cei mai mulți teroriști pe teritoriul lor sau ar fi chiar oaze ale teroriștilor.

Reprezentantul administrației a fost supus unui tir al întrebărilor atât de intens, încât a spus și el: „Nu sunt sigur dacă reușesc să conving instanța”.

Dar nu au fost cruțați nici avocații statelor Washington și Minnesota, cele care au obținut în instanță blocarea ordinului prezidențial. De exemplu, au fost întrebați cum poate fi considerat ordinul discriminatoriu în raport cu musulmanii, dacă vizează numai 15% din musulmanii lumii.

Curtea de Apel federală din San Francisco urmează să-și anunțe în cursul săptămânii verdictul: dacă menține sau nu decizia unui judecător din Seattle de suspendare a ordinului prezidențial.

Dar indiferent care va fi verdictul, se crede că procesul va ajunge la Curtea Supremă, unde miza crește. În cele din urmă, disputa va fi dacă președintele american are sau nu dreptul să decidă cine poate și cine nu poate intra în Statele Unite.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG