Linkuri accesibilitate

Strada și cele trei forțe pe care se sprijină (VIDEO)


Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea astăzi în Parlament

Manifestațiile vor continua, până ce abrogarea Ordonanței va trece prin Parlament și până când guvernul își va asuma răspunderea pentru decizia de a amputa lupta anticorupție.

Ministrul Justiție, Florin Iordache, a lăsat să se înțeleagă că ar putea să-și dea demisia în a doua parte a săptămânii, după ce va avea loc votul asupra moțiunii de cenzură, care nu are șanse să treacă fiindcă PSD și ALDE au peste 50% din voturile legislativului.

Coaliția de guvernământ de la București pare să nu înțeleagă că pentru detensionarea situației e nevoie ca guvernul să plătească pentru felul în care a încercat să legifereze pe ascuns dezincriminarea abuzului în serviciu și în general să slăbească politicile anticorupție, prin Ordonanța care a scos lumea în stradă.

Nu doar că vrea să-și mențină funcția, dar Iordache a trimis astăzi spre avizare la prima oră un proiect de lege privind modificarea Codurilor penale către Consiliul Superior al Magistraturii. În interiorul proiectului era preluată aproape în întregime Ordonanța de urgență numărul 13/2017, care fusese abrogată ieri.

La prânz ministrul Justiției a spus că retrage acest proiect de lege și că pentru moment Ministerul nu mai este preocupat de modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Această manevră, la care ministrul PSD a renunțat totuși dă impresia străzii că guvernul și liderii social-democrați încearcă prin diferite tertipuri să-i păcălească. Manifestațiile vor continua, până ce abrogarea Ordonanței va trece prin Parlament și până când guvernul își va asuma răspunderea pentru decizia de a amputa lupta anticorupție. În jur de 250.000 de oameni au ieșit în stradă duminică seara la București și încă atâția în marile orașe ale țării, după ce abrogarea a avut loc

Oamenii din stradă și-au continuat protestele fiindcă nu au încredere că măsurile abrogate de guvern nu vor fi reluate de Parlament, dar și fiindcă socotesc că guvernul Sorin Grindeanu este compromis și ar trebui înlocuit.

Dinspre arcul guvernamental lucrurile se văd, însă, altfel. Șeful Comisiei parlamentare de control asupra activității Serviciului Român de Informații a vorbit despre pericolul implicării unor firme private în proteste, citând din Legea securității naționale și amenințându-i cumva indirect pe reprezentanții companiilor care au fost în Piața Victoriei sau care au oferit protestatarilor Internet, ceai, pizza, cazare gratuită și alte servicii. Pe scurt, Adrian Țuțuianu, șeful comisiei a spus că cere SRI să investigheze companiile multinaționale care și-au îndemnat angajații să participe la proteste.

Institutul pentru Politici Publice îl acuză pe președintele Comisiei SRI de „instigare la ură împotriva firmelor cu capital străin din România” și de „atitudine iresponsabilă” care poate aduce „prejudicii imense” imaginii României.

Tot dinspre coaliția de guvernământ, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE și șeful Senatului îi cere „ferm” lui Klaus Iohannis să „abandoneze” „planurile de anulare a rezultatului alegerilor parlamentare” din 11 decembrie și să îi îndemne pe protestatarii din Piața Victoriei să renunțe la manifestații, fiindcă în caz contrar își va asuma „o grea răspundere față de poporul român”.

Cei din arcul guvernamental și cei care au încercat să organizeze o contramanifestație în fața Palatului Cotroceni îl acuză pe șeful statului că ar fi instigat strada. Nu de instigare era însă vorba, ci de susținerea unei cauze, împotriva unui guvern care voia să modifice legile în așa fel încât să-i lase pe procurorii anticorupție fără instrumentele necesare anchetării demnitarilor. Manifestanții au înțeles încă de la început că Ordonanța dată noaptea era destinată în primul rând lui Liviu Dragnea, al cărui proces legat de abuzul în serviciu a ajuns la Înalta Curte.

Asociarea președintelui cu protestatarii a avut loc chiar înainte ca guvenrul să dea Ordonanța incirminată, sugerând de la bun început că va fi alături de cei care susțin statul de drept și se opun îndulcirii politicilor anticorupție. Prezența lui Klaus Iohannis în stradă, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat o singură dată, a dat senzația străzii că nu este singură și a încurajat-o să nu renunțe.

Între timp, ancheta DNA împotriva celor care au pus la cale Ordonanța 13 a continuat și astăzi, demonstrând că procurorii anticorupție nu-și abandonează misiunea sub presiunea guvernului. Tot astăzi reprezentanții Comisiei Europene și-au reluat avertismentele precizând că România a înregistrat un regres în ceea ce priveşte ireversibilitatea reformelor, ceea ce ar putea să-i afecteze șansele de ridicare a monitorizării Justiției.

Există așadar cel puțin trei factori importanți care au dat impuls străzii și care au dus la rostogolirea manifestației în toată țara, după ce protestul și-a dovedit puterea în capitală: președintele, ca exponent al puterii, procurorii anticorupție care și-au dovedit rezultatele în ultimii aproape zece ani și presiunile externe, mesajele venite dinspre Bruxelles și principalele capitale occidentale. Oamenii au înțeles că pentru a contiuna să existe și să funcționeze, DNA are nevoie de suportul străzii, dincolo de puterea președintelui și de forța simbolică a Occidentului.

După întâia sa victorie, retragerea Ordonanței, strada își încearcă puterea și cu guvernul, mai ales că Parlamentul nu a luat încă în discuție abrogarea Ordonaței dispusă ieri de către executiv. Împotriva manifestațiilor masive, PSD a amenințat cu un contramiting de un milion de oameni, dar liderul partidului, Liviu Dragnea a negat mereu această posbilitate.

XS
SM
MD
LG