Linkuri accesibilitate

Cum reflectă presa din Rusia evenimentele din România.

Un articol de pe Gazeta.ru dedicat evenimentelor din România, dar scris înainte de decizia guvernului de la Bucureşti de a abroga ordonanţele de urgenţă este intitulat „România iese pe Maidan”. Elementele invocate de corespondenţii acestei publicaţii în sprijinul comparaţiei protestelor actuale din România cu cele din timpul Maidanului ucrainean sunt că unii demonstranți ar fi aruncat cu petarde în forțele de ordine şi, aşa cum se arată în articol, în Piaţa Victoriei ar fi fost construite „baricade din anvelope şi gunoi”. Ca răspuns, poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranților, ceea ce s-ar fi soldat cu patru persoane rănite din rândul protestatarilor şi spitalizarea a doi ofițeri de poliție, mai arată publicaţia. Alte detalii invocate: poliția ar fi reținut aproximativ o sută de protestatari agresivi, inclusiv microbişti; aceştia ar fi chemat la asaltul clădirii guvernului; ca răspuns, forțele de securitate ar fi folosit gaze lacrimogene și bastoane de cauciuc. Dar iată cum explică publicaţia rusă geneza protestelor: „…protestele sunt legate de amendarea Codului penal al țării și anunțarea unei amnistii în masă. De exemplu, aceste amendamente ar permite să fie „iertaţi” oficialii corupţi care ar fi adus un prejudiciu mai mic de 200 de mii de lei (aproximativ 44 mii €.). Potrivit protestatarilor, ca urmare a unor astfel de măsuri criminali periculoși și politicieni corupți ar fi scutiţi de pedeapsă.” „Sunt cele mai masive proteste din ultimii 25 de ani”, apreciază publicaţia. „Astăzi, în România asistăm la cele mai mari proteste de la căderea comunismului”, citează articolul un bucureştean de pe Twitter.

Un scurt text pe această temă de pe agenţia de presă TASS datată din 1 februarie arată că „în România, în ultimii ani, sub presiunea UE s-a declanşat o amplă ofensivă anti-corupție. Anul trecut, Agenţia națională de luptă cu corupţia a pus sub acuzare peste 1200 de oficiali guvernamentali, inclusiv un fost prim-ministru, cinci ministri, 21 de deputați și aproximativ o sută de lideri locali. Amploare deosebită a căpătat campania pe timpul guvernului Cioloș. Pe de altă parte, social-democrații sunt nemulţumiţi şi afirmă că adversarii lor politici folosesc justiția ca instrument de luptă politică.”

În publicaţiile ruse, care preiau informaţiile despre revolta românească de pe sursele externe, cea mai frecventă concluzie e că aceste proteste sunt „cele mai ample din timpul lui Ceauşescu”. De exemplu inosmi.ru preia un text de pe euronews.ru în care sunt citaţi doi participant la demonstraţii: „Este manifestaţia cetățenilor frustrați care simt că au fost traşi pe sfoară, că guvernul i-a înșelat. Guvernul socialist a venit la putere doar de o lună, dar a reușit să-și înstrăineze o sută de mii de oameni – aşa ceva nu s-a mai întâmplat din vremea revoluției”, spune unuldin ei. „Nu mi-am imaginat că acest lucru este posibil. Am crezut întotdeauna că există o logică, există o raţiune pe care se bazează legea. Dar când am văzut ce se întâmplă, am înţeles că am greșit”, este citat un alt participant.

Pentru corespondenţii de la RIA Novosti, protestele au fost provocate de intenţia premierului Sorin Grindeanu de a amnistia un număr anumit de deținuți, „pentru a elibera un pic închisorile care sunt supra-aglomerate”. Împotriva acestei inițiative și a optat președintele Klaus Johannes, mai scrie agenţia potrivit căreia „sub amnistie ar putea să cadă oameni de peste 60 de ani, femei gravide, deținuții care au copii mici, indiferent de învinuire”. De asemenea, o șansă la eliberare capătă deţinuţii a căror perioadă de detenție e de cel mult cinci ani, cu excepția penalilor, precum și celor condamnați pentru agresiune sexuală”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG