Linkuri accesibilitate

Marine Le Pen și Frontul Național în campanie electorală pentru prezidențialele din Franța


Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă Frontul Național

„144 de angajamente prezidențiale - Marine 2017”, un program electoral imprecis și anti-european anunțat sîmbătă la Lyon.

Într-un opuscul de 24 de pagini, publicat și online, Marine Le Pen, lidera partidului radical francez Frontul Național, candidată în alegerile prezidențiale ce vor avea loc peste cîteva săptămîni în Franța, și-a anunțat sîmbătă oficial programul de guvernare într-un document intitulat „144 de angajamente prezidențiale - Marine 2017”. Numărul așa-numitelor angajamente își are semnificația sa, în 2012, François Hollande, de exemplu, anunțînd numai 60, iar toți observatorii politici par să fie de acord că lidera extremei drepte se străduie, prin afișarea unui program acceptabil în termeni și terminologie pentru cele mai diverse categorii sociale, se străduie să atragă alegători atît din tabăra dreptei clasice, cît și a stîngii.

De la stînga franceză Marine Le Pen împrumută promisiuni ca revenirea la ieșirea la pensie la 60 de ani, acordarea unei „prime pentru a spori puterea de cumpărare”, angajarea de funcționari, o scădere a impozitului pe venit pentru categoriile defavorizate. De la tabăra de dreapta, lidera Frontului național, încearcă să atragă electoratul anunțînd o scădere a impozitelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și exonerarea de impozit a donațiilor făcute pentru un copil, în limita a 100 de mii de euro la fiecare cinci ani, în locul celor 15 actuali. François Fillon a anunțat aceeași măsură, dar la un interval de timp mai mare, de zece ani. Electoratul de extremă dreaptă și exigențele sale nu sînt uitate, Marine Le Pen angajîndu-se, între altele, să anuleze ajutorul medical acordat de stat și să dea prioritate francezilor în atribuirea de locuințe sociale.

Măsurile de ordin economic sînt combinate cu altele de ordin simbolic, cum ar fi - semnalează comentatorii francezi - obligativitatea purtării de uniformă în școli, scoaterea drapelelor europene de pe clădirile publice, sau „promovarea romanului național și refuzul gesturilor de căință din partea statului”.

Dar, în esență, programul liderei Frontului Național, pe care sondajele o indică drept cîștigătoare a primului tur de scrutin, dar pierzînd în cel de-al doilea, indiferent de adversar, nu s-a modificat în raport cu cel precedent, din 2012. Programul de guvernare este doar ceva mai vag, mai imprecis și formulat în termeni mai puțini bătători la ochi.

Marine Le Pen anunță astfel o mare reformă constituțională, ce ar urma să fie supusă aprobării prin referendum după alegerile legislative din iunie.

Pe de o parte, intenția ei ar fi ca „după negocieri cu partenerii europeni”, alegătorii să se pronunțe asupra rămînerii în Uniunea Europeană, în ideea de a se ajunge „la un proiect european care respectă independența Franței, suveranitățile naționale și servește intereselor popoarelor”. Pe de alta, revizuirea Constituției, ar urma să introducă scrutinul proporțional, cu o primă majoritară de 30% de locuri, pentru lista ce se situează în frunte și un prag de 5% pentru a fi ales. Numărul deputaților ar urma să fie scăzut la trei sute, de la 577 în prezent, iar al senatorilor la două sute (față de 348). Lidera FN mai propune eliminarea actualelor regiuni și menținerea a doar trei nivele de administrație (în loc de șase): nivel de comună, departament și de stat.

Reformulările vagi sînt relativ numeroase. Dacă în 2012, Marine Le Pen propunea ca „pedeapsa cu moartea să fie restabilită”, astăzi mențiunea pedepsei capitale a dispărut și proiectul vorbește doar de recluziune „perpetuă reală”. În 2012, ea propunea ca „însemnele religioase de ostentație să fie intezise”. Programul 2017 nu mai face mențiune de ele, nici măcar de portul voalului. Astăzi, lidera FN ar dori doar să încrie în Constituție că „Republica nu recunoaște nici o comunitate” și „restabilirea laicității pretutindeni, extinsă la ansamblul spațiului public și înscrisă în Codul muncii”.

Vag este reformulată și abandonarea monedei euro. Dacă în urmă cu cinci ani, Marine Le Pen promitea revenirea la moneda franceză și abandonarea treptată a euro-lui, astăzi ea se mărginește să anunțe o „restabilirea a unei monede naționale”, fără alte precizări.

Incertitudinea se menține și asupra altor numeroase propuneri, oficial menite să facă economiile necesare angajării a 15 mii de polițiști și jandarmi, a șase mii de vameși, a 50 de mii de militari și a sporirii bugetului apărării la 3% din PIB. Nu este de loc clar, însă, dacă suprimarea Ajutorului Medical de Stat (estimat la aproape un miliard de euro în 2016) și economiile rezultate din reforma teritorială, ar fi capabile să susțină financiar măsurile anterioare.

Neclar rămîne, semnalează comentatorii, și dacă în programul de guvernare 2017 se menține propunerea ca școlarizarea copiilor de străini să fie plătită de aceștia. Marine Le Pen susținea într-un interviu că propunerea ar rămîne valabilă. Dar ea nu figurează în programul difuzat sîmbătă.

François Fillon și soția sa Penelope Fillon la 29 ianuarie la o reuniune electorală
François Fillon și soția sa Penelope Fillon la 29 ianuarie la o reuniune electorală

Între timp, lidera Frontului Național, se abține să-și atace adversarul pînă de curînd considerat cel mai primejdios, François Fillon, ea însăși aflîndu-se în dificultate după ce Parlamentul European a anunțat că-i va reține din salariul aproape 300 de mii de euro, pentru folosirea îndoielnică de asistenți parlamentari. Prejudiciul total cauzat de lidera Frontului Național s-ar fi ridicat la 340 de mii de euro, potrivit raportului Organismului european de combatere a fraudei (OLAF), iar după refuzul lui Marine Le Pen de a plăti banii, un comunicat al Parlamentului anunța joi că suma îi va fi reținută automat din salariu.

Situația rămîne deocamdată extrem de incertă și complicată, un ultim sondaj de opinie pentru Journal du Dimanche, despre care relata astăzi Europe 1, indicînd că 68% din francezi doresc ca François Fillon să se retragă din cursa prezidențială. În cazul în care Fillon s-ar retrage, candidatul favorit al dreptei pare să fie Xavier Betrand, cu 39% din intențiile de vot, urmat îndeaproape de François Baroin (38%).

Fillon pare să fie într-o situație aproape disperată după ce cotidianul online Mediapart a publicat sîmbătă imaginile a două cecuri, în valoare de peste trei mii de euro, ce ar fi fost încasate de candidatul de astăzi al dreptei, în mod secret, între 2005 și 2007, pe vremea cînd nu era încă prim ministru și care indica - afirmă Mediapart - „urmele unui vast sistem de deturnare de fonduri publice”.

XS
SM
MD
LG