Linkuri accesibilitate

România. De ce ar face Liviu Dragnea un pas înapoi? (VIDEO)


Piața Victoriei, 4 februarie 2017

Liderii coaliției de guvernământ de la București pot fi acuzați nu doar de favorizarea infractorului, ci și de atentat la siguranța națională.

Pentru prima dată de la adoptarea Ordonanței de modificare a Codurilor penale, după cinci zile consecutive de proteste care au scos peste 100.000 de oameni în stradă la București, Liviu Dragnea liderul PSD pare să facă un pas înapoi.

Dragnea a declarat pentru platforma DC News, că „eventual” se poate vorbi „chiar despre abrogarea Ordonanței de urgență, dacă premierul acceptă”.

Liderul social-democraților nu pleacă de la premisa că a fost greșită decizia executivului de a adopta această hotărâre noaptea, fără niciun fel de dezbateri publice și nici de la efectele negative care le produce, ci de la faptul că „membrii și simpatizanții PSD nu mai pot fi ținuți în frâu” și „vor să iasă în stradă pentru a-și exprima dezaprobarea profundă față de mișcarea de inspirație soroșistă la care asistăm”.

Liviu Dragnea insistă că abrogarea Ordonanței „îi va convinge şi pe membrii şi simpatizanţii noştri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile”.

Nu e clar dacă liderul coaliției de guvernământ amenință cu o confruntare violentă, de tipul mineriadelor, sau dacă doar caută un pretext pentru votanții PSD ca să iasă cu basmaua curată.

În interiorul partidului său, grupul celor care cer retragerea Ordonanței se mărește de la o zi la alta.

Sâmbătă, chiar Ecaterina Andronescu, veterană în PSD, vicepreședintă și fostă ministră a Educației, a declarat că Ordonanța care amputează politicile anticorupție „a fost o greseală”.

Primarul Iașiului a cerut încă de la început abrogarea Ordonanței și demiterea ministrului Justiției, în vreme ce ministrul pentru mediul de afaceri, Florin Jianu, a demisionat acum două zile spunând că „România nu merită ceea ce i se întâmplă”.

De la adoptarea Ordonanței prin care abuzul în serviciu este golit de conținut, iar denunțurile mai vechi de șase luni nu mai pot fi luate în considerare, principalii parteneri ai României au cerut guvernului revenirea la normal.

Reprezentanții Comisiei Europene au vorbit chiar despre posibilitatea tăierii fondurilor, în vreme ce purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Mark Toner, a precizat că Washingtonul cere retragerea Ordonanței care „subminează statul de drept” și îngreunează lupta anticorupție.

În paralel, Parchetul General și DNA au făcut o listă cu efectele colaterale ale Ordonanței prin care inclusiv Liviu Dragnea ar scăpa de dosarul în care este acuzat: „instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit” şi „instigare la fals intelectual”.

Dragnea e acuzat că pe vremea când era șef al Consiliului Județean Teleorman a convins-o pe șefa Direcției Generale de Asistentă Socială să angajeze fictiv la această instituție două femei care lucrau pentru partid.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte, iar Liviu Dragena se teme de o nouă condamnare. De aici vine urgența modificării Codurilor penale.

Două mii de dosare ar urma să se închidă, inclusiv cele ale persoanelor aflate în arest preventiv. Prejudiciul lor total trece de un miliard de euro, potrivit Laurei Codruța Kovesi, procuroarea-șefă a DNA.

Pe de altă parte, procuorul șef al DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) a explicat că anumite schimbări din Codurile penale, cum ar fi reducerea la șase luni a perioadei în care se pot face denunțuri, prevedere intrată deja în vigoare, va afecta anchetele privind terorismul, traficul de droguri și elucidarea dosarelor care investighează crime.

Pentru a opri Ordonanța, președintele Kluas Iohannis a reclamat la Curtea Constituționala a României (CCR) conflictul dintre executiv și puterea judcătorească, iar Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu privire la neconstiutționalitatea Ordonanței.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, a declarat că judecătorii Curții încearcă să dea un verdict înainte de 10 februarie, deci înante ca Ordonanța să intre în vigoare și să producă efecte.

În plus, procurorul general Augustin Lazăr a confirmat că DNA anchetează modul în care guvernul condus de Sorin Grindeanu a adoptat Ordonanța de urgență.

Această investigație îi sperie cel mai mult pe liderii coaliției de guvernământ, care pot fi acuzați nu doar de favorizarea infractorului, ci și de atentat la siguranța națională, fiindcă în România corupția a fost inclusă de CSAT printre faptele care aduc atingere securității statului.

Pasul înapoi anunțat de Dragnea are loc pe fondul protestelor „sorosiștilor”, care au anunțat că duminică vor ieși în stradă un milion de oameni, al presiunilor din partid, al avertismentelor din afară, dar mai cu seamă pe fondul începerii anchetei la DNA împotriva guvernului.

XS
SM
MD
LG