Linkuri accesibilitate

Jurnalul săptămînal al Anei Iurașcu.

Născută la 15 ianuarie 1958, în satul Gaspar, raionul Edineț. Absolventă a Universității de Stat din Chișinau, a Academiei de Administrare publică. A activat și activează în mai multe sectoare ale APL din municipiul Chișinău.

LUNI

Este adevarat, am fost îndemnată de mai multe ori sa fac notite pentru Jurnal. Dar, evenimentele din ultima vreme, m-au facut sa tac, chiar daca uneori urlam in mine. Am tacut, nu pentru ca nu aveam ce spune,ci pentru ca doream sa spun prea multe si tocmai asta ma facea sa cred, ca nu voi fi inteleasa corect.

In cei 26 ani de activitate in diferite sectoare ale APL, am acumulat tot atitea agende cu notite de la sedinte, activitati. Astazi le rasfoiesc cu drag, revenind parca la oamenii si evenimentele ce si-au gasit loc nu doar in aceste agende, ci si in viata si sufletul meu. Sunt lucruri deosebite pe care le-am lasat in urma, si care azi imi nasc amintiri.

Amintiri frumoase ale lucrului bine facut.

Cei care ma cunosc, stiu despre ce vorbesc, cei care vor fi curiosi, neaparat vor afla, documentindu-se.

Nu poti si nici nu trebuie sa stergi cu un burete trecutul, de el ai nevoie pentru a putea merge mai departe. Iar eu, consider ca mai am mult de mers si… multe de facut. Doamne ajuta, la un inceput de saptamina!

MARTI

Dimineata vorbesc cu mama. De patru ani goospodareste singura.

Tata a plecat sa ne vegheze din ceruri. Zilele trecute, mama a implinit 82 ani si un coleg de la un post de radio i-a transmis felicitarea din partea copiilor si a nepotilor, insotita de-o melodie vesela a Zinaidei Zulea. Nu-i plac cele triste, deconecteaza chiar radioul. Zice: „cu bocete departe nu ajungi, da' cu inima vesela - le faci pe toate”. Mama, de mica a ramas orfana, a dus-o greu si nici pe noi, cei trei copii nu ne-a crescut usor. Dar, a refuzat dintotdeauna tristetea - „ea macina sufletul, zice, da, iaca increderea, curajul si munca te ajuta”.

Am vorbit si de regretatul Ion Ungureanu… „iaca inca un om destept se duce pe lumea ceia… da altu' treb' inca sa creasca... In toate-s voia Domnului si munca omului…” - spune mama si-mi doreste o zi buna cu spor in tot ce am de facut.

Seara, adunati la cina, vorbim tot despre Ion Ungureanu – cel, care a plecat, rămânând un Mare Om si Domn al culturii noastre.

MIERCURI

Am lasat multe lucruri sa treaca… Si au trecut. Am asteptat sa vina alte lucruri si… au venit: multe, frumoase, deosebite.

Azi am fost invitata si acceptata intr-un colectiv nou. M-a bucurat nespus de mult acest lucru. Dimineata am venit cu emotii de parca era prima zi de scoala. Directorul m-a prezentat colegilor de birou - niste tineri deosebiti, frumosi la chip si suflet, care m-au primit foarte cald.

Am recunoscut din start despre ce nu pot face deocamdata, dar am si spus ce pot face. Mi-au promis ajutorul necesar, pentru a ma integra mai repede in echipa, ca sa dau randament.

Astazi, chiar am lasat trecutul trecutului si am pornit cu incredere pe un alt drum, nou, aparent necunoscut, la capatul caruia ma asteapta satisfactia lucrului implinit si oamenii, care au avut incredere si curaj sa-mi ofere aceasta sansa. Cit despre tinerii mei colegi… am tot respectul pentru ei, ca au ales sa ramina acasa, chiar daca material le este foarte greu.

Caci, daca pleaca toti, aici cine ramine si cum facem mai bine la noi?

JOI

Mai sunt coplesita de emotia revenirii intr-un fel, la trecut. Astazi am avut bucuria reintilnirii cu niste colegi din sectorul in care am activat .

La birou am insusit lucruri noi. Colegii de birou, ajutindu-ma, usor intra in viata mea si ma fac sa ma simt necesara. De la o zi la alta, schimb tapetul vechi din starea mea de spirit de odinioara pe unul nou – ca si albastrul cerului senin de azi. Da, e timpul sa iert, sa uit, sa nu caut raspunsuri la intrebari ce n-au fost auzite si nici sa nu mai astept ajutor de la cei, la care am sperat. Viata merge inainte si bunul Dumnezeu le orinduieste pe toate.

Seara, vorbesc cu Marina, omul de linga mine in ultimii ani. E o persoana deosebita, o femeie puternica – calita in virtejul vietii si cu un suflet deosebit. Ii datorez multe, ea m-a ajutat sa ma renasc,sa ma regasesc. Or, cred, fiecare din noi, la un moment dat, are nevoie de o renastere, pentru a merge mai departe in misiunea aflarii sale pe pamint. Fiecare zi traita e ca un fel de dar, pe care ti-l oferi si de tine depinde ce primesti …

VINERI

Vineri - dintotdeauna a fost ziua mea preferata, pentru că in ea se imbina bucuria unor impliniri dar si a unor lucruri dorite ce vor urma in zilele de odihna.

E iarna si si nu avem de muncit in gradina casei parintesti, lucru pe care il facem de obicei, in alt anotimp, asa ca voi pregati ceva gustos pentru ai mei, apoi voi broda, o ocupatie mai noua, care imi aduce o satisfactie enorma.

Am ales, sa brodez flori - ele ne fac viata mai viu colorata.

A fost o saptamina frumoasa cu oameni, evenimente, care m-au marcat.

Dimineata, m-am trezit cu gindul: „Sunt fericita aici si acum”.

Am trait o saptamina plina de sens – nu mai tac in mine, nu mai ocolesc lumea, pentru ca am ceva de spus si pentru ca lumea are nevoie de mine, la fel cum am nevoie eu de ea. Si tot ce mi se intimpla este spre binele meu, chiar daca poate inca nu realizez.

Dumnezeu este cu mine, iar asta inseamna ca voi putea sa fac ceva ce nu mi-am imaginat vreodata, ca as putea face la anii ce i-am adunat.

Imi voi ridica energia si lumina sufletului meu la cele mai inalte cote de iubire; de viata, de oameni, de Dor de Dor si Drag de Drag.

Lectia trista a refacerii mele, s-a incheiat. Luni e un nou inceput de alta saptamina, dar si pentru un alt jurnal.

XS
SM
MD
LG