Ministerul Economiei lucrează la o lege pentru încurajarea economiei ecologice, adică a produselor și serviciilor care cauzează daune reduse sau minime asupra mediului ambiant. O economie prietenoasă mediului ar spori și șansele exporturilor moldovene pe piața europeană, a spus ministerul la o dezbatere în marginea expoziției Fabricat în Moldova. Un sondaj efectuat de autorități arată că marea majoritate a întreprinderilor mici și mijlocii ar vrea să îmbrățișeze această filozofie. Dar ce le lipsește?
Pentru un fermier bunăoară, trecerea la agricultura ecologică înseamnă investiții în tehnică modernă care nu dăunează mediului, în semințe care nu sunt tratate chimic și verificări minuțioase ale solului. Producătorii trebuie să renunțe la erbicide și fertilizarea pământului cu chimicale, prin urmare, depun mai mult efort, au mai multe cheltuieli și mai puțin profit în primii ani de activitate. Ludmila Stihi, specialistă în cadrul Organizației pentru dezvoltarea sectorului Întreprinderilor mici și mijlocii susține că anume greutățile financiare alimentează scepticismul agricultorilor. Totodată, spune ea, nu toți antreprenorii și nici consumatorii prețuiesc beneficiile unor produse crescute ecologic:
„Situația care este pe piața Republicii Moldova nu întotdeauna permite doritorilor care vor să se lanseze în aceste domenii ca să investească resurse, fiindcă au nevoie de resurse foarte mari, care ar trebui să fie injectate din start, roadele se văd ceva mai târziu, eforturile sunt enorme, însă piața noastră, consumatorul nostru nu este încă pregătit, nici financiar, nici cultura nu există de a consuma aceste tipuri de produse.”
Ludmila Stihi spune că sunt zeci de antreprenori care, deși nu au trecut definitiv la economia verde, utilizează energie din resurse regenerabile și reciclează deșeurile. Toți însă au reuși să se lanseze în domeniul antreprenorialului obținând granturi și finanțare din străinătate.
Experta observă că în timp ce pe piața locală cererea de produse bio este încă mică, peste hotare există deja o tradiție de consum în acest sens și respectiv o oportunitate pentru producătorii locali.
Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industriei, Mihai Bîlba precizează că într-adevăr există posibilități de export, trebuie doar ca producătorii să investească pentru a obține calitate.
„Companiile din străinătate sunt interesate în importarea, achiziționarea unor produse calitative, produse ecologice, bio, de aceea trebuie să găsim acele surse financiare suplimentare pentru a face unele modernizări în echipamentele care sunt la unele companii poate învechite și să producem unele produse mai competitive și calitative.”
Datele Ministerului Agriculturii arată că în anul 2013 erau înregistrați 77 de producători care cultivau produse ecologice. Între timp, numărul celor din agricultura ecologică a ajuns la 90. Marcela Stahi, specialistă în cadrul ministerului spune că în încercarea de a compensa pierderile fermierilor care abia se lansează în acest domeniu, au fost introduse subvenții pentru dezvoltarea agriculturii ecologice:
„Odată cu demararea acestei perioade producătorii nu mai utilizează pesticidele, este o perioadă în care dispar din sol reziduurile substanțelor chimice. Totuși, o dată cu începerea acestei perioade producătorii înregistrează și o productivitate mai mică a culturilor. De aceea, pentru a susține producătorii, fiind un sistem cu cerințe specifice și greu de menținut, Ministerul agriculturii și Industriei alimentare a venit în anul 2016 cu o propunere nouă pentru regulamentul de subvenționare.”
În foaia de parcurs privind promovarea economiei verzi prezentată de Ministerul economiei, agriculturii ecologice îi este dedicat un capitol aparte, unde se menționează că acest sector este subdezvoltat. Autoritățile propun între altele ca agenții economici să găsească modalități de gestionare durabilă a resurselor naturale și să utilizeze tehnici agricole prietenoase mediului. Printre fermieri însă, se crede că agricultura ecologică poate prinde rădăcini atunci când vor exista anumite facilități fiscale și programe de finanțare.
