Linkuri accesibilitate

„Dopuri” mediatice în urechile moldovenilor, ca să nu audă lozincile protestatarilor de peste Prut (Vitalie Călugăreanu/DW)


Proiectul de lege privind amnistia fiscală are prea multe deficiențe (Jorg Radeke/IPN).

Dopuri” mediatice în urechile moldovenilor, ca să nu audă lozincile protestatarilor de peste Prut - așa sună titlul unui articol semnat de corespondentul DW, Vitalie Călugăreanu. El scrie că „moldovenii care nu au acces la Internet nu știu nimic despre protestele din România. Posturile TV aservite guvernării de la Chișinău, singurele cu acoperire națională, ignoră subiectul pentru a nu încuraja spiritul protestatar în Republica Moldova”, crede autorul. „Nici guvernanții subordonați liderului PD Vlad Plahotniuc, partener politic al PSD-ului din România condus de Liviu Dragnea, nici președintele pro-rus Igor Dodon nu au formulat vreo reacție în legătură cu protestele din România”, mai observă Vitalie Călugăreanu. Jurnalistul a remarcat însă reacțiile politicienilor Maia Sandu, dar și Andrei Năstase, care a anunțat reluarea protestelor la Chișinău.

Protestele antiguvernamentale care au loc în aceste zile în România se aseamănă uimitor de mult cu cele din aprilie 2009, din Republica Moldova, scrie Dragoș Drăgan într-un articol publicat pe site-ul report.md. La părerea autorului, „și pe un mal al Prutului, și pe celălalt, generator al protestului a fost senzația oamenilor simpli că sunt batjocoriți de guvernanți. Au ieșit să protesteze zgomotos, dar pașnic, însă o mână de oameni infiltrați în mulțime, cu instrucțiuni clare (în ambele cazuri grupuri organizate: în Republica Moldova angajați ai firmelor private de pază; în România suporteri ai echipelor de fotbal), au încercat deturnarea protestului prin violență”, notează autorul.

Proiectul de lege privind amnistia fiscală, care va scăpa de responsabilitate pe cei ce nu-și pot justifica averile, are prea multe deficiențe, a fost votat în prima lectură cu încălcarea normelor democratice, și este în dezacord cu Memorandumul semnat cu FMI. De această părere este managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova, Jorg Radeke. El a declarat pentru Agenția de presă IPN, că „proiectul de lege stipulează interdicţia de a investiga originea activelor declarate în cadrul liberalizării”, ceea ce ar îngreuna procesul de evitare a spălării de bani. Expertul este de părere că proiectul s-a votat în prima lectură prea rapid, fără să fie consultat public, și asta în contextul fraudelor bancare, ceea ce trezește suspiciuni că „persoanelor implicate în fraude acum li se oferă şansa să-şi legalizeze banii”. Mai mult, legea este în dezacord cu Memorandumul semnat cu FMI, prin care autorităţile se obligă să lupte cu corupţia. În acelaşi context, Banca Mondială şi-a exprimat îngrijorările în privinţa acestui proiect de lege. Astfel, sunt ameninţate bunele relaţii cu organismele donatoare internaţionale, a mai amintit expertul german Jorg Radeke.

Procurorii ar trebui să redeschidă un dosar în cazul autorităților găgăuze, cu privire la referendumul din 2014, spune comentatorul Vlad Țurcanu pentru Radio Chișinău. Declarațiile au fost făcute în contextul în care la Comrat s-a sărbătorit împlinirea a trei ani de la referendumul din 2 februarie 2014, atunci când s-a votat pentru dreptul la autodeterminare a regiunii și s-a optat pentru aderarea la Uniunea Vamală. „Este importantă intervenția Procuraturii, care să clarifice acest aspect, să fie clar pentru toată lumea și pentru cei care ezită să se implice – precedentele sunt foarte periculoase”.

Analistul mai spune că „sunt unii la Comrat care prind gustul unor asemenea acțiuni ilegale și se dedau întruna la asemenea gesturi, pentru ca într-un moment să auzim despre niște lucruri care acum ni se par inimaginabile. Dar dacă avem o oarecare memorie istorică, ne amintim ce s-a întâmplat la începutul anilor '90 în regiunea găgăuză”, mai atenționează Vlad Țurcanu. La același subiect, istoricul și politologul Octavian Țâcu a declarat pentru Radio Chișinău că prin astfel de acțiuni sunt, de fapt, zădărnicite încercările Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană.

Anticoruptie.md publică o investigație potrivit căreia mai mulți șefi din întreprinderile de stat care înregistrează pierderi an de an, ridică salarii lunare de zeci de mii de lei. „Mulți dintre directorii acestor companii sunt remunerați regește, salariile lor fiind uneori chiar mai mari decât profiturile anuale ale întreprinderilor pe care le gestionează”, scrie autoarea materialului. Mai mult, „chiar dacă întreprinderile pe care le administrează se află la un pas de faliment, şefii își dublează lefurile cu premii pentru bună gestionare sau performanțe”.

XS
SM
MD
LG