Linkuri accesibilitate

Parlamentul și guvernul și-au stabilit prioritățile comune


Ședința comună de la Parlament

Guvernul și Parlamentul au avut astăzi la Chișinău o ședință comună la care și-au stabilit prioritățile comune pentru sesiunea legislativă de primăvară și pentru anul curent. Într-o vreme când președintele pro-rus Igor Dodon provoacă multe ecouri și nedumeriri cu chemările la integrare euro-asiatică, executivul și legislativul - dominate de democrați - au insistat astăzi din nou că prioritatea lor numărul unu este integrarea europeană.

Reforme pe care coaliţiile guvernamentale pro-occidentale de la Chişinău de la 2009 încoace nici măcar nu se încumetau să le pomenească în calitate de intenţii sunt anunţate acum ca parte din planurile de guvernare pentru următorii trei ani de premierul Pavel Filip. Una din astfel de reforme e cea teritorial-administrativă. După ce guvernarea comunistă anulase în 2001 trecerea decisă anterior de la raioane la judeţe, nimeni nu s-a mai atins de acest subiect tabu, considerat a fi aducător de dezastre pentru orice actor politic ar încerca din nou s-o realizeze.

În şedinţa comună de astăzi a Guvernului şi parlamentului menită să ajute cele două instituţii să-şi potrivească ceasurile în realizarea sarcinilor ce rezultă din Acordul de Asociere cu UE, premierul Pavel Filip a anunţat reforma ca parte componentă a restructurării administraţiei centrale şi locale care stă să înceapă în scurt timp la Chişinău:

Pavel Filip și Andrian Candu
Pavel Filip și Andrian Candu

„Vreau să scot în evidenţă câteva reforme care vin să asigure funcţionarea sănătoasă a statului. Cea mai importantă şi poate ambiţioasă va fi reforma administraţiei publice, centrale, locale, dar şi reforma teritorial-administrativă. Estre fundamentul pe care trebuie să se dezvolte în continuare Republica Moldova.”

După reforma sistemului de pensii, şi asta o reformă ţinută în sertar o lungă perioadă de timp, până nu demult când guvernarea s-a decis în sfârşit s-o aplice, se pare că în special de dragul primirii ajutoarelor externe, va urma redefinirea sistemului de stabilire a gradelor de disabilitate şi de evidenţă a şomajului, după cea de optimizare a reţelei de judecătorii — cea de optimizare a sitemului de spitale, a mai anunţat astăzi premierul. Iar speakerul Andrian Candu a adăugat:

„Contrar speculaţiilor care s-au făcut în ultimul timp, Republica Moldova este stat asociat la UE, avem acord de asociere şi acord de liber schimb care trebuie implementate. Şi nu doar vom implementa, ci vom accelera implementarea acestor acorduri.”

„Bineînţeles că ar fi fost foarte bine să existe un singur pol de elaborare a politicii externe a Republicii Moldova. Dar având în vedere competenţele limitate ale preşedintelui în chestiunile de politică externă, până la urmă guvernul asigură politica externă”, a mai spus Andrian Candu, întrebat cum afectează declaraţiile anti-europene ale preşedintelui Igor Dodon relaţia Republicii Moldova cu UE.

După o serie de astfel de declaraţii făcute de şeful statului la Moscova, dar şi anunţul său că nu-l va numi sub nici o formă pe liberalul Valeriu Munteanu în funcţia de ministru al apărării, deşi constituţia nu i-ar lăsa mari spaţii de manevră în acest sens, liberalii au vorbit despre posibilitatea unui impeachment pentru Igor Dodon.

„În majoritatea parlamentară s-a discutat acest subiect, la propunerea PL. L-am examinat inclusiv din punct de vedere tehnic şi constituţional, dar s-a luat timp pentru o examinare mai atentă: un astfel de subiect necesită o argumentare foarte, foarte solidă”, a precizat Candu, sugerând astfel că subiectul e pe linie moartă.

Două mari absenţe din planurile guvernării, aşa cum au fost ele descrise astăzi atât în documente, cât şi discursurile demnitarilor: amnistia fiscală şi recuperarea miliardului. Lipsa de preocupare cel puţin pentru unul din aceste subiecte, cel legat de modul în care ar putea fi accelerate măsurile de recuperare a banilor dispăruţi din bănci, nu a scăpat fireşte deputaţilor din alte fracţiuni parlamentare decât cea democrată dominantă. De exemplu, Ştefan Creangă, deputat liberal-democrat din grupul celor care au pactizat cu democraţii începând cu desemnarea, în urmă cu un an, a guvernului Filip, s-a întrebat dacă nu acesta ar fi subiectul în care ar fi fost nevoie în primul rând de coordonare de acţiuni între guvern şi parlament. Răspunsul speakerului a fost că e o discuţie pentru alt format.

Nici el, dar nici premierul nu au scăpat însă un cuvânt despre ce se va întâmpla cu amnistia fiscală criticată cu extrem de multă energie de către UE, BM şi FMI. Numită oficial „legea liberalizării capitalului şi stimulării fiscale”, amnistia a fost trecută de prima lectură în sesiunea trecută, dar ar putea provoca pierderea suportului financiar extern pentru guvernarea de la Chişinău, după ce FMI a spus că prin ea se „periclitează” măsurile de combatere a corupției luate până acum.

XS
SM
MD
LG