Linkuri accesibilitate

Președintele Igor Dodon a propus ca steagul moldovean, care în prezent este aproape identic cu al României, să fie înlocuit cu altul: roșu, cu cap de bour.

Igor Dodon a făcut astăzi și alte propuneri menite, în opinia lui, să consolideze cel puțin la nivel simbolic statalitatea moldoveană.

Rescrierea istoriei pare să fie una dintre prioritățile preşedintelui Igor Dodon la mai puţin de două luni de la instalarea în funcţie. După ce a primit la Moscova de la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, o presupusă piesa cartografică de anticariat, reprezentând harta a Ţării Moldove din 1790, sub administrația militară rusească, Dodon a anunţat crearea unei „comisii de expertiză istorică” ce urmează să propună înlocuirea disciplinei şcolare „istoria românilor” cu „istoria Moldovei”.

Astăzi, joi, 2 februarie, fostul lider socialist a propus spre dezbateri societăţii civile şi mediului academic înlocuirea tricolorului național cu un nou drapel, pe care l-a numit „drapelul istoric al Ţării Moldovei”. Acest steag ar trebui să fie de culoare roşie cu un cap de bour auriu pe mijloc, ce a fluturat anterior la mai multe mitinguri ale PCRM şi PSRM, formațiuni cărora a aparținut Igor Dodon. De asemenea, şeful statului a spus că ar fi oportun ca data de 2 februarie să fie inclusă în lista sărbătorilor oficiale ca „ziua statalităţii”. Preşedintele Igor Dodon a adăugat că doreşte ca „în următoarele săptămâni sau luni” să înainteze propuneri legislative în acest sens:

Igor Dodon: „Suntem un popor cu o istorie de secole. Data de 2 februarie 1365 este data când în premieră statalitatea Ţării Moldovei a fost recunoscută oficial”.

Igor Dodon nu este primul şef de stat de la Chişinău care pretinde descinderea din Bogdan Întemeietorul pentru Moldova de astăzi şi contestă faptul că România este moștenitoarea Ţării Moldove medievale unite la 1859 cu Ţara Românească. Cu zece ani în urmă, aceeași manevră propagandistică a încercat-o şi liderul comunist Vladimir Voronin, cel care a propus şi „revenirea la steagul lui Ştefan cel Mare”.

Mai mulţi istorici au calificat drept „manipulare grosolană” intenţia lui Dodon de a da naştere unei noi date marcate cu roşu în calendar. Este mult prea simplist să spui că la 2 februarie 1365 a fost „recunoscută statalitatea Ţării Moldove”, spune istoricul Valentin Constantinov de la Institutul de Istoria al Academiei de Ştiinţe.

Valentin Constantinov: „Neputând rezolva problemele stringente de ordin social-economic, a câta oară se ajunge la istorie. Ţara Moldovei pe atunci nici nu se chema Ţara Moldovei, era un teritoriu aflat sub dependența regelui Ungariei. Ţara Moldovei a fost recunoscută dintotdeauna ca cea de-a doua Valahie, Valahia Minor, pe lângă Valahia Major care era Ţara Românească. Termenii de Valahia, Valahia Minor, Terra Moldaviae circulă în paralel, inclusiv şi Bogdania după numele dinastiei întemeietoare, de la Bogdan, la fel ca şi Basarabia pentru Ţara Românească, după numele primului domn Basarab. Casă le deosebească între ele, cele două state românești, uneia i s-a spus Valahia, celeilalte i s-a spus Moldova. Locuitorii acestor două ţări erau numiţi valahi, şi unii, şi alţii, volohi, români (este termenul utilizat de străini pentru români în secolul al XIV-lea)”.

Un alt istoric Vlad Mischevca, membru în Comisia naţională de heraldică, atrage atenţia că nici până în prezent istoricii români nu au fixat cu precizie data descălecării lui Bogdan I la est de Carpați şi data aşa-zisei independente medievale a Ţării Moldove.

Vlad Mischevca: „Suntem Republica Moldova care are o independenţă decretată la 27 august 1991. Ceea ce a fost până la deja ţine de istoria în general a românilor. Ce înseamnă drapel istoric? Este acel drapel sub a cărui flamură un popor s-a manifestat, s-a impus şi a luptat pentru libertatea sa, pentru independenţa sa. Acest drapel pentru noi este tricolorul, care s-a glorificat şi în 1992 în luptele de la Nistru, care s-a manifestat din plin la 1918 când s-a înfăptuit unirea”.

Vlad Mischevca afirmă că în Evul mediu pe teritoriul cuprins de fosta Ţara a Moldovei nu a existat doar un singur drapel, ci o multitudine de steaguri, de diferite culori, forme şi incluzând diferite simboluri. Fiind din pânză, foarte muție dintre acestea s-au păstrat. Drapelele de stat ca simboluri apar în epoca modernă, mai adaugă Vlad Mischevca, odată cu Revoluţia Franceză. Istoricul a cercetat acest aspect, inclusiv la mănăstirile din Grecia, şi spune că nu a întâlnit steaguri cu cromatica roşu-galben propusă de preşedintele Igor Dodon.

Mai mulți observatori notează că indiferent de finalitatea demersurilor venite de la președinție, Dodon adună cu orice preț cote de vizibilitate, pe care, după exemplul omologului său de la Kremlin, speră să le şi convertească în puncte de rating.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG