Linkuri accesibilitate

„De ce a scăzut spiritul protestatar din Republica Moldova” (Igor Volnițchi/tribuna.md)


„Moldova înconjurată de războiul din Ucraina şi protestele din România” (Alex. Vakulovski/deschide.md).

În contextul protestelor din România, comentatorul, jurnalistul şi scriitorul Igor Volniţchi explică într-un editorial pe tribuna.mdde ce a scăzut spiritul protestatar din Republica Moldova”. În opinia sa moldovenii ar avea mai multe motive să iasă în stradă, dar nu o fac deoarece ştiu că protestele nu se soldează cu nimic, dar şi pentru că lipsesc lideri care ar scoate oamenii în stradă şi ar gestiona eficient energia maselor, notează Volniţchi. O altă explicaţie ar fi că Guvernarea ştie să ofere periodic „bomboane” moldovenilor, ceea ce reduce din spiritul lor protestatar. Aşa s-a întâmplat în 2015, când de ochii lumii au avut loc nişte arestări chipurile a persoanelor vinovate de „furtul miliardului”, sau în 2016, când iniţial s-au diminuat unele preţuri şi tarife, iar ulterior s-a oferit „marea bomboană” – alegerile prezidenţiale directe. „Aşa se va întâmpla probabil şi în 2017, când, dacă oamenii din nou îşi vor manifesta nemulţumirea, li se va oferi o „bomboană” gen „sistem electoral mixt sau uninominal”.

„Moldova înconjurată de războiul din Ucraina şi protestele din România” este articolul de opinie semnat pe deschide.md de Alexandru Vakulovski. El notează că Moldova e din nou înconjurată de o Românie „slabă, în care cei de la guvernare se asigură că nu vor fi pedepsiţi dacă vor fi corupţi, ci vor fi graţiaţi”. Partea bună e că românii „nu înghit lejer găluşca”. El aminteşte în context şi de Ucraina, unde separatiștii au atacat câteva localităţi, ucigând mai mulţi soldaţi ucraineni. „Avem un preşedinte care nu-i cu noi. Trebuie să constatăm că şi atunci când în Moldova nu se întâmplă nimic foarte rău – răul ne înconjoară”, concluzionează Vakulovski.

Deşi în Republica Moldova există un proiect de lege privind amnistia fiscală, care i-ar scăpa de răspundere pe o bună parte din foşti şi actuali funcţionari, ce nu-şi pot justifica averile, moldovenii, cel mai probabil nu vor prelua experienţa României, care protestează de mai multe zile împotriva iniţiativei Guvernului de la Bucureşti privind grațierea”, titrează agenţia de presă IPN cu referire la declarfaţiile mai multor experţi exprimate în cadrul emisiunii Politica de la postul TV 7. Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International Moldova susţine că spre deosebire de Republica Moldova, în România nu au fost capturate toate instituţiile statului. Ex-ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, crede că Guvernul de la Bucureşti ar fi preluat experienţa guvernanţilor de la Chişinău. „În ultimii ani, Republica Moldova s-a transformat într-un fel de laborator, unde sunt testate tot felul de experienţe nocturne. Se pare că aceste experienţe au plăcut şi altor guverne”, a spus Negruţă.

„Balega şi gunoaiele din politica moldovenească” – îşi intitulează Dumitru Spătaru un comentariu pe tribuna.md. Autorul observă că politica moldovenească e plină de „gunoaie care îşi închipuie că sunt mari eroi şi care sunt ridicaţi în slăvi de o parte a presei, de unii politicieni şi analişti politici, deşi, într-un stat normal, ar trebui ignorați”. În această categorie ar intra, potrivit autorului, inclusiv traseiştii care „au făcut un fel de sens al existenţei lor din umblatul prin partide”. Dumitru Spătaru numeşte „baligă” fiecare guvernare care s-a perindat la putere în Moldova. „Din păcate, Republica Moldova nu a avut nici o guvernare responsabilă, care să se gândească la cetăţeni, iar toate încercările de a demonstra contrariul au fost nişte iluzii, care s-au risipit la fel de rapid cum au şi apărut”. „Care dintre aceste două probleme e mai mare în Republica Moldova – balega sau gunoaiele politice?”, se întreabă pe final Dumitru Spătaru.

Portalul moldnova.eu publică o analiză despre evoluţia remitențelor în ultimii 16 ani. Concluzia este că „economia pierde un pilon important”, care „i-a animat creșterea în ultimii ani”. Moldovenii plecaţi la munci peste hotare au transferat acasă în 2016 cea mai mică sumă din ultimul deceniu. Rusia rămâne a fi principalul furnizor de remitențe, valoarea acestora însă s-a înjumătățit. În schimb, tot mai mulți bani sunt transferați din Israel, SUA, Germania, Anglia sau România, se aspune în articol.

Tot pe moldnova.eu George Damian semnează un editorial despre „destrămarea UE” care ar „începe de la margine spre centru”. Editorialistul avansează ideea că „Europa de est se remodelează după chipul și asemănarea regimului de conducere din Rusia”. Ţările din estul Europei, inclusiv Republica Moldova, par să se distanțeze de construcţia europeană şi la putere ar reveni „regimuri politice caracterizate de corupție, autoritarism, populism și naționalism stupid”. Pe linia involuțiilor generale din regiune s-ar fi înscris şi România constant pro-europeană până la momentul ordonanțelor de urgență care au ca țintă blocarea combaterii corupției la nivel înalt, crede George Damian. El concluzionează că „ţesătura europeană se destramă fir cu fir și mergem spre o revenire la regimuri de tip Ion Iliescu și Vladimir Voronin, unde legea nu se bazează pe principii, ci pe negocieri între potentații zilei”.

În plimbare, la Bruxelles” – îşi intitulează editorialul din Ziarul de Gardă, Petru Grozavu. El se referă la vizita oficială a preşedintelui Igor Dodon notând că acesta „merge la Bruxelles nu să facă, ori să aranjeze relațiile cu UE și NATO, dar să le rearanjeze după voia și placul țarului Putin, adică să strice, să râme şi să dărâme” sau cel puțin „să scandalizeze relațiile R. Moldova cu partenerii strategici din Vest”. „Să vedem cât de serios va fi tratat și cât de victorios se va întoarce de la Bruxelles”, notează editorialistul. El crede că această vizită va fi o plinbare, mai curând şi că Dodon „nu va influența nimic în relațiile Republicii Moldova cu UE şi NATO.

Comentatorul Vitali Andrievschi notează într-un articol de opinie pe ava.md că în Republica Moldova se greşeşte atunci când se luptă împotriva unui regim fără a se pune problema ce va urma și ce fel de schimbări ar fi necesare. Inclusiv astăzi „opoziția luptă împotriva puterii, vrea să-i ia locul, dar care e scopul ei, ce ar vrea ea să ne propună diferit de ce am avut până acum?”, se întreabă Andrievschi. El consideră că în 2017 opoziția nu ar trebui să iasă în stradă și să demonstreze în piață, dar ar trebui să intre într-un dialog cu puterea despre căile și modele de dezvoltare a țării. Iar la alegerile din 2018 cetățenii ar urma să decidă ideile și proiectele căror forțe sunt mai bune și să facă o alegerile.

Jurnalistul Victor Nichituș se întreabă într-o postare pe blogul său dacă președintele Dodon vrea compromis politic ori confruntare. El crede că retorica anti-guvernare a șefului statului ar consolida electoratul Partidului Socialiștilor și l-ar plasa într-o poziție favorabilă pentru viitoarele alegeri parlamentare din 2018. Nichituș revine la ideea pe care o promovează de mai multă vreme, acea că o bună coabitare între ramurile puterii ar avantaja nu doar președintele, ci întreaga societate. Autorul înserează o declarație a consilierului prezidențial Maxim Lebedinschi care spunea recent că între instituția guvernamentală și cea prezidențială trebuie găsit un consens și că președinția nu își dorește un conflict cu celelalte instituții. Nichituș observă că declarația consilierului ar fi în contradicție cu angajamentele pe care președintele Dodon le-a făcut la Moscova și care ar presupune lărgirea competențelor executive ale acestuia. „Se dorește cu adevărat găsirea unui compormis ori domnul Dodon vrea să câștige timp?” se întreabă Nichituș.

Portalul report.md publică un interviu cu lectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Bogdan Radu, unul dintre coeditorii lucrării „Frontierele democraţiei: integrarea valorilor democratice în Moldova şi Ucraina”. Rugat să explice de ce tranziția spre democrație în Republica Moldova pare interminabilă, Bogdan Radu a menționat, între altele, că „societatea din Republica Moldova este extrem de divizată şi nu există un consens referitor la viitorul ţării [...] fapt care face procesul de tranziţie spre democraţie de durată”. Întrebat ce greşeli ar putea evita Moldova în drumul spre UE, pornind de la experienţa României, Bogdan Radu a menționat că „Nu trebuie create instituții care există doar pe hârtie” şi că „procesele de democratizare trebuie monitorizate de cetăţeni la toate etapele”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG