Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, propune un proiect de lege prin care şi salariaţii moldoveni să poată beneficia de tichete de masă, asemeni colegilor lor din ţările UE. Potrivit spicherului, introducerea tichetelor de masă ar avea efecte benefice atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori şi unităţile de alimentaţie publică. Iniţiativa dezbătută miercuri într-un format mai larg a fost salutată de sindicate şi de deputaţii majorităţii, dar a fost criticată de patronate, reprezentanţi ai unor companii private, dar şi de ministerul finanţelor.
Spicherul Andrian Candu a spus că tichetele de masă va fi un supliment lunar la salariu, care nu va fi impozitat şi care va fi oferit angajaților pentru o masă în timpul programului. Valoarea tichetului va fi ajustată anual la rata inflaţiei. Pentru acest an, de exemplu, ar putea constitui în jur de 45 de lei pe zi. Iniţiativa ar viza deocamdată doar sectorul privat, dar companiile private nu vor fi obligate să o pună în aplicare. Tichetele vor putea fi folosite nu doar în cantine sau restaurante, dar şi în magazine, însă doar pentru cumpărarea de produse alimentare.
Andrian Candu a insistat asupra beneficiilor acestui mecanism:
„Pentru angajator e o posibilitate să-şi încurajeze angajaţii, să aibă grijă de sănătatea lor, respectiv creşte şi producţia. Sunt beneficii şi pentru unităţile comerciale pentru că îşi fidelizează clienţii, îşi cresc vânzările. Pentruj salariaţi e o creştere a venit, mai cu seamă că e una netă, neimpozabilă. Pentru Republica Moldova ca stat, ca economie e la fel un plus. Din experienţa unor state care au introdus sistemul – au crescut consumul, încasările din TVA şi e un instrument de luptă împotriva salariilor în plic.”
Cum va fi selectată compania care au urma să tipărească şi să administreze tichetele şi cum ea la rândul său va selecta şi va contracta unităţile comerciale care vor accepta achitarea cu tichete?
Sunt întrebări care au trezit îngrijorarea unor deputaţi, ai reprezentanţilor companiilor private şi ai confideraţiei patronatelor. Iată bunăoară îngrijorarea patronatelor exprimată de Vladislav Caminschi:
„Din ce surse va trăi operatorul? Din valoarea nominală a tichetului nu o să trăiască, cum le-a luat, aşa le-a transferat. Sunt cheltuieli pentru tipărire. E prevăzut şi alte servicii, vreau să cunosc care sunt aceste servicii. De unde va trăi operatorul propriu-zis? Or noi anticipat ne dorim să creăm un monopolist pe această piaţă. Am multe rezerve la aceste întrebări.”
A urmat replica spicherului Andrian Candu:
„Nu o să intrăm în detalii ce câştigă operatorul. E treaba lui să-şi organizeze business-ul. Experienţa arată că elementul timpul câştigă.”
Deputatul comunist Oleg Reidman a insistat pe o expertiză anti-corupţie a proiectului sugerând că în spatele bunei intenţii ar sta nişte interese ascunse în joc fiind puse importante resurse de bani alternative.
Mai mulţi reprezentanţi ai companiilor private prezenţi la dezbatere s-au întrebat, între altele, de ce ar fi nevoie de acest nou mecanism, din moment ce angajatorii au obţinut încă în 2014 dreptul de a deduce cheltuieli pentru hrana organizată a angajaţilor.
Valeriu Bodiu directorul unei companii private care are în jur de 2 mii de angajaţi: „Dacă legislaţia fiscală îmi permite deja acest lucru, atunci introducerea unui operator suplimentar îmi creşte doar cheltuielile. Dacă îmi cresc cheltuielile se diminuează profitul întreprinderii prin urmare şi impozitul achitat la stat. Nu ştiu dacă într-adevăr sunt avantaje fiscale.”
Sergiu Gogu şi el din mediul privat a menţionat că rolul companiei care va administra tichetele l-ar putea juca băncile, ceea ce, la părerea sa, ar aduce transparenţă în sistem. El a insistat pe menţinerea actualului mecanism prevăzut în legislaţie:
„Este şi o îngrijorare a companiei noastre ca prin acest proiect de lege şi ulterior prin modificările care ar putea urma să nu fie unicul mecanism de a oferi hrană angajaţilor doar prin tichete. Mecanismul actual să funcţioneze, să avem posibilitatea de a avea înţelegeri directe cu companiile care oferă hrană.”
Îngrijorarea sectorului privat este una de înţeles, din moment ce în varianta iniţială proiectul prevedea obligativitatea companiilor private de a aplica mecanismul tichetelor în alimentarea angajaţilor.
Viceministra finanţelor Veronica Vragaleva a menţionat, între altele, că impactul acestei iniţiative nu poate fi estimat. Prin urmare intenţia nu va fi văzută cu ochi buni de FMI, a avertizat viceministra:
„Vreau să vă amintesc că suntem într-un program cu FMI. Aplicarea unei scutiri suplimentare înseamnă identificarea unor resurse suplimentare. Când mergi la FMI cu cifre care arată că se duc bani din buget şi nu vine nimic înapoi te trezeşti în situaţia în care ei nu pot să accepte aşa ceva.”
Iniţiativa a fost, în general, lăudată doar de deputaţii majorităţii şi de vicepreşedintele confederaţiei sindicatelor, Sergiu Sainciuc. El a propus să fie prevăzută însă şi posibilitatea companiilor, în special a celor care au cantine să emită singure aceste tichete pentru hrană fără a apela la intermedierea companiei operatoare. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări că toate propunerile şi îngrijorările vor fi luate în calcul la dezbaterile parlamentare a proiectului de lege.
