Linkuri accesibilitate

Egidijus Vareikis: „Oficialii de la Bruxelles îl vor încuraja pe Dodon să continue colaborarea cu UE”


În dialog cu fostul raportor al APCE pentru R.Moldova.

Potrivit unor surse din cadrul APCE, politicianul lituanian de centru-dreapta Egidijus Vareikis ar putea fi, din aprilie, noul raportor APCE pentru Moldova. Vareikis a mai deținut această funcție și în anii 2007-2009 și este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai situației și evoluției țării. Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere în marja sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vareikis atrage atenția asupra faptului că Moldova va trebui să facă o alegere între UE și Uniunea Vamala. „În UE avem nu doar cele patru libertăți (n.a. libertatea de mișcare a persoanelor, serviciilor, bunurilor si capitalurilor) dar și valori. Cred că este o greșeală politică să se creadă că UE va închide ochii la nerespectarea acestor valori de dragul unor acorduri comerciale”, arată Vareikis, care mai crede că nu este posibil ca o țară să poată aplica pe termen lung o politică multivectorială- să fie în același timp foarte apropiată de Uniunea Euroasiatică și de UE.

Europa Liberă: Domnule Vareikis, moldovenii și-au ales președintele (prima dată după mulți ani), iar acesta a făcut deja o primă vizită oficială la Moscova, unde a și declarat că dorește renunțarea sau renegocierea Acordului de Asociere cu UE. V-aș întreba pentru început cum se va schimba Moldova sub președinția dlui Dodon?

Egidijus Vareikis: „Știți, există o metaforă: „Cât de lat este râul Prut?” Dacă se lățește, atunci Moldova se apropie de Federația Rusă. Dacă se îngustează, Moldova se apropie de UE. Observ că Prutul se lățește și este din ce în ce mai dificilă apropierea de UE. Dacă privim situația dintr-o perspectivă istorică și geopolitică, se pare că ne întoarcem la secolul XIX, când râul Prut era granița dintre Imperiul Rus și restul Europei. Republica Moldova, ca parte a culturii române a fost sub control rusesc, iar Dodon a găsit un fel de viziune, cum să țină această regiune mai aproape de Rusia, decât de UE sau București. Nu există o singură versiune a acestei povești. Potrivit constituției, președintele R.Moldova nu are puteri executive, nu este un președinte puternic așa cum este președintele SUA, de exemplu. Are nevoie de sprijin parlamentar, lucru care s-ar putea produce în 2018. Este controversat tot ce se întâmplă. Președintele a fost la Moscova, iar pe 7 februarie va merge la Bruxelles. De fapt, președintele Dodon nu spune că dorește terminarea Acordului de Asociere. Eu citesc în ceea ce spune că, de fapt, Acordul de Asociere s-a făcut în grabă, că nu este echilibrat, iar el dorește să stabilească relații mai bune cu UE, mai convenabile pentru R.Moldova. UE are nevoie de R.Moldova. Ne dorim ca țara să rămână de partea occidentală. Cred că oficialii de la Bruxelles îl vor încuraja pe Dodon să continue colaborarea cu UE în ciuda acestor declarații făcute la Moscova. Relațiile dlui Dodon cu Moscova sunt, din punctul meu de vedere, cât se poate de naturale. A promis în campania electorală o apropiere de Moscova. Iată, se ține de promisiune. Promovarea limbii ruse este promovarea istoriei Moldovei din perioada sovietică. Occidentul spune că R.Moldova este parte din fosta provincie românească Moldova. Pentru Dodon poate că este fosta republică sovietică.”

Europa Liberă: EU a criticat în numeroase rânduri politicienii așa numiți pro-europeni de la Chișinău, pentru că doar declarativ erau pro-europeni, câtă vreme nu au aplicat reformele promise, iar asupra lor au planat mereu acuzații de corupție. Credeți că Dodon va fi un politician, care deși nu este pro-european în declarații, prin faptele sale, daca va reforma țara potrivit Acordului de Asociere, în interesul publicului, deci, va ajunge să fie un veritabil pro-eurpean?

Egidijus Vareikis: „EU nu este o organizație foarte simplă. Pe de o parte a început ca o piață comună, devenită între timp piață unică. De aceea economia și comerțul sunt foarte importante. Mulți oameni cred că, de aceea, că UE poate încheia înțelegeri economice cu orice țară fără să îi pese de situația democrației de acolo sau de valorile fundamentale. Este o greșeală. UE nu mai este azi doar piața unică, ci și o uniune politică. Avem în UE nu doar cele 4 libertăți (n.a. libertatea de mișcare a persoanelor, serviciilor, bunurilor si capitalurilor) dar și valori. Aș fi mult mai fericit să știu că sunt mai bine respectate, dar, oricum, avem un set de valori fundamentale la care ținem și pe care se bazează UE. Cred că este o greșeală politică să se creadă că o țară poate aplica o politică multiverctorială- adică să fie în același timp foarte apropiată de Uniunea Euroasiatică și de UE. Este o greșeală. Nu se poate nu doar din rațiuni competițonale, ci și pentru că nu poți fi membru deplin al amândurora. Mai devreme sau mai târziu trebuie să faci o alegere. Știu că și Ucraina și alte state sud-caucaziene au sperat că vor merge pe această rețetă. Nu a mers. Au trebuit să aleagă, căci altfel nu mai puteau face nici un fel de afacere cu nimeni. Ca atare, cred că dl Dodon, care este un pragmatic, își imaginează că UE va discuta cu Moldova doar despre comerț, dar nu și despre valori. Acest lucru nu se va întâmpla. Apoi harta, poziționarea pe hartă a unei țări este foarte importantă. Geografia este foarte importantă pentru Moldova, fiind ca un sandwitch între România, membru UE și NATO și blocul estic. România a devenit din ce în ce mai importantă în cele două organizații, mai ales în NATO. Dacă Ucraina se va apropia și ea și mai mult de Occident, opțiunile Moldovei vor fi limitate. Să nu uităm de chestiunea transnistreană. Unii spun că Dodon va pleda pentru soluția pro-rusească.”

Europa Liberă: Și ce înseamnă „soluția pro-rusească”?

Egidijus Vareikis: „Nu o pot spune 100%, dar asta va însemna că Transnistria va avea un statut special cu trupe rusești acolo, cu limba rusă. De facto, va fi separată, iar de jure, poate va rămâne în cadrul R.Moldova, cu legislație specială privind regimurile lingvistic sau miliar. La Moscova dl Dodon a discutat și despre Transnistria. Este posibil ca Moscova să primească ceva concesii în schimbul sprijinului pentru o astfel de soluție.”

Europa Liberă: Este posibil ca un stat asociat să anuleze un acord de asociere cu UE, și dacă da, care sunt pașii de urmat?

Egidijus Vareikis: „Avem în UE, mai nou, o metaforă: Dacă BREXITUL este posibil, orice este posibil. Altfel spus, un acord de asociere este și mai simplu de rupt. Dacă o țară asta dorește, sigur că este posibil. Cum anume, nimeni nu știe, căci ar fi prima țară asociată care ar dori așa ceva. Ar fi un experiment și pentru UE. Dar nu putem spune că o țară nu are dreptul să denunțe acordul, daca l-a semnat. Nu suntem în Uniunea Sovietică. Depinde ce fel de despărțire dorește o țară. Totală sau parțială. Dacă Moldova dorește să se alăture Uniunii Vamale, atunci apartenența sa în această organizație îi va dicta limitele de mișcare cu UE.”

Europa Liberă: De ce ar renunța cetățenii moldoveni la călătoriile fără vize în UE?

Egidijus Vareikis: „Imi adresați o întrebare foarte dificilă. Nu sunt cetățean moldovean. Ei pot spune cum văd lucrurile. În ce mă privește, trebuie să reamintesc că R.Moldova este una dintre cele mai sărace țări de pe continent și poate că unii consideră că libertatea de mișcare fără vize în UE nu este atât de importantă, că sunt lucruri mai importante decât asta. Înțelegem că oamenii vor soluții simple. Dacă se uită la Lituania, înteleg că se pot întâmpla miracole. De fapt nu a fost nici un miracol, ci un proces lent de transformări. Acum 20 de ani nu ne-am fi imaginat nici noi că vom ajunge aici. Dar au trebuit 20 de ani ca să atingem acest stadiu de dezvoltare, deși cu toții am plecat cam din același punct acum 20 de ani. Poate că moldovenii ar vrea în UE, dar nu îi dezarmează faptul că acest lucru e posibil să nu se întâmple în timpul vieții lor.”

Europa Liberă: Domnule Vareikis, nu prea mai văd pe agenda sesiunilor APCE dezbateri sau evenimente colaterale despre țările din Parteneriatul Estic. Ucraina…și cam atât. Pare că, fie sunt considerate…pierdute, fie sunt considerate fără probleme. Care este situația?

Egidijus Vareikis: „Nu se poate spune și nu este adevărat că țările din Parteneriatul Estic nu au probleme. Toate se află în procedura de monitorizare cu privire la democrație și stat de drept, ca atare sunt problematice. Doar că dacă o țară are de atâta vreme probleme, pare că ajung ca o stare naturală, și ajung ca niște conflicte înghețate, și țările par că nu caută soluții. Nu mai are capaciatatea internă de a rezolva. Acum ceva ani Georgia era mereu în atenție. Moldova era importanta acum 10 ani, a fost o șansa ca Transnistria să se rezolve, aveam planuri specifice, cum să registrăm companiile, de exemplu, planuri foarte concrete, atunci cand eram raportor. În 2007 si 2008 am propus ca Moldova sa fie considerată o democratie funcțională, apoi a venit 2009 si toate lucrurile au luat o altă turnură.”

Europa Liberă: Fostele state sovietice au un soi de inerție, de a privi înapoi..

Egidijus Vareikis: „Uneori pare că ceea ce cere Consiliul Europei nu mai este de primă importanță în aceste țări. Au propria lor agendă. Uneori, când discutăm cu parlamentari din aceste țări par că nu mai au speranță în ceea ce le poate oferi CoE. Și Consiliul Europei trebuie să se schimbe. Trebuie măsuri mai radicale, mai specifice. La UE, la fel. Acum 20 de ani statele baltice au avut promisiuni, că dacă fac totul bine vor deveni membri ai NATO și UE. Promisiunile au fost onorate, după cum știți. Acum nimeni nu proimite Ucrainei sau Moldovei nimic. „Faceti reforme si vom vedea ce facem mai tarziu”. UE nu este vinovata, lumea este în schimbare, iar UE trebuie să fie și ea pregătită pentru această schimbare. Acum 20 de ani credeam că statul de drept și democrația ne pot face fericiți. Acum nu se mai crede asta.”

XS
SM
MD
LG