Linkuri accesibilitate

Ce împiedică buna colaborare între instituţiile Republicii Moldova?


O dezbatere găzduită de agenţia de presă IPN.

La mai bine de o lună de la preluarea mandatului de preşedinte de către socialistul Igor Dodon, președinția şi celelalte instituţii importante ale statului par să se războiască între ele, cel puţin la nivel de declaraţii. Reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului şi Președinției, invitaţi la o dezbatere găzduită de agenţia de presă IPN, au declarat că şi-ar dori o coabitare între instituții, dar sau acuzat reciproc de lipsa acesteia. Relatează Alla Ceapai.

Deşi atât preşedintele, cât şi premierul, spicherul şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor statului au vorbit nu o dată despre necesitatea coabitării, dar în schimb se contrazic verbal pe mai multe subiecte, deocamdată nu se poate vorbi despre o criză instituţională. Este una din principalele concluzii de la dezbaterea care a avut ca temă relaţiile dintre ramurile puterii.

Ce împiedică buna colaborare între instituţii? Declaraţiile provocătoare ale preşedintelui care pare să promoveze un anumit curent politic, au opinat reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului prezenți la dezbatere.

De cealaltă parte, cei delegaţi de Președinție au insistat că problema ţine de dorinţa majorităţii parlamentare de a limita rolul şefului statului şi de a-l face să respecte decizi care nu-i aparţin. Ion Ceban care după ce a demisionat din funcţia de purtător de cuvânt al preşedintelui din cauza incompatibilităţii s-a prezentat drept om de încredere al şefului statului. El a dat asigurări că Igor Dodon optează pentru o relație corectă cu celelalte instituţii ale statului, dar că nu renunţă la ideea de a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Dacă relaţiile intre instituţii se vor tensiona în continuare vor urma consecinţe, a avertizat Ion Ceban:

„Referendumurile naţionale o să aibă loc într-un termen foarte scurt. Ca să nu fie interpretări, noi proteste au făcut mii, capacitate avem. Deci, o să repet ce a spus domnul preşedinte – nu vă jucaţi cu focul. Deci, haideţi să nu forţăm nota. Să nu obligăm pe cineva să facă ceea ce nu consideră că e corect să facă. Iar dacă în instanţă finală se va forţa această notă se va ajunge la referendum.”

În replică reprezentantul majorităţii parlamentare, deputatul Anatolie Zagorodnîi a spus că preşedintele Igor Dodon nu renunţă la retorica din campania electorală:

„Domnul preşedinte trebuie să înţeleagă că ceea ce a promis electoratului nu poate fi realizat dacă nu are majoritate parlamentară în spate. De aceea noi nu suntem pentru provocări şi nu vom permite provocări. Eu chem la dialog preşedintele. să vină cu propuneri din ce a promis electoratului să ne aşezăm majoritatea parlamentară, guvernul şi să discutăm şi să soluţionăm împreună pe cale paşnică. Noi facem apel la un dialog constructiv şi să evităm blocaje, impeachement-uri.”

Expertul Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice a amintit că şeful statului trebuie să fie apolitic nu doar în acte, dar şi în realitate:

„Instituţia preşidenţiei este folosită în interes de partid. Este cel mai prost lucru deocamdată la care asistăm. Faptul că nu şi-a acordat promisiunile electorale cu fişa de post e problema preşedintelui care acum trebuie să se descurce. Şi trebuie să le spună cetăţenilor că nu tot ceea ce a promis poate face. De aici cred că se trage această înghesuială de declaraţii pe metru pătrat care se produce.”

Viceministrul Justiţiei Nicolae Eşanu a menţionat că tensiunile intre instituţii deocamdată nu au depăşit nivelul declaraţiilor, prin urmare nu se poate vorbi despre blocaje veritabile între ramurile puterii:

„La nivelul Guvernului şi ministerului justiţiei nu vedem o problemă privind relaţiile dintre preşedinte şi celelalte autorităţi, din perspectiva faptelor concrete, nu a declaraţiilor politice. da există unele semne şi unele întrebări. De exemplu, în privinţa delegaţiei de la Moscova. s-a atras atenţia că în delegaţie nu a fost un reprezentant al Ministerului de externe. Nu am luat asta ca o problemă de confruntare politică. la fel, am văzut că preşedintele a respins 11 candidaturi la funcţia de judecător. Pentru noi este ceva neobişnuit, dar nu am primit acest lucru ca o confruntare, urmează să vedem care sunt raţionamentele. Există unele întrebări, dar nu cred că putem vorbi la momentul actual despre o criză instituţională.”

Consilierul prezidenţial în domeniul juridic Maxim Lebedinschi a remarcat şi el că preşedenţia în realitate nu este o sursă de blocaje:

„Preşeintele practic a promulgat toate legile care au venit până în prezent. preşedintele nu se opune Parlamentului, dar vine în conlucrare cu el. în scurt timp vom veni şi cu proiecte de legi. Parlamentul însă vorbeşte despre colaborare, dar în schimb vine cu iniţiative care limitează atribuţiile şefului statului.”

În opinia expertului Ion Dron pentru o coabitare sănătoasă conducătorii principalelor instituții ale statului ar trebui să semneze un pact de colaborare. La rândul său Secretarul General al Curţii Constituţionale, Rodica Secrieru, a spus că acest pact deja există şi el este Constituţia, care atât timp cât va fi respectată, blocajele între instituții nu vor exista.

XS
SM
MD
LG