Linkuri accesibilitate

Presiunea străzii începe să aibă efecte.


După dezbaterea publică de luni dimineață, ministrul Justiției, Florin Iordache a sugerat că renunță la promovarea grațierii și a modificării codurilor penale prin ordonanță de urgență și că discuția se va muta în parlament.

Nu știe, însă, dacă guvernul își va angaja răspunderea pentru promovarea lor, sau dacă cele două proiecte vor fi adoptate în regim normal.

Cert este că guvernul nu va renunța nici la ideea grațierii colective, nici la abolirea abuzului în serviciu, totuși ele nu vor trece prin ordonanță de urgență.

Aceasta este singura victorie a protestelor din ultima vreme, o victorie relativă fiindcă cei mai mulți manifestanți se împotrivesc acestor proiecte, care pun la îndoială continuarea luptei anticorupție.

Președintele Klaus Iohannis a cerut guvernului după încheierea dezbaterii de la ministerul Justiției să abandoneze demersurile privind grațierea și modificarea codurilor penale fiindcă „România are doar de pierdut din prelungirea acestei situații care a scos zeci de mii de oameni în stradă”.

Peste 40.000 de protestatari au mărșăluit aseară în București și alți peste 30.000 în alte orașe din țară. Procurorul general a declarat deja că proiectele guvernului sunt inoprotune, iar Consiliul Superior al Magistraturii le-a dat aviz negativ.

În ordonanțele de urgență pregătite de guvernul român se prevede grațierea integrală a pedepselor de până la cinci ani și înjumătățirea celorlalte condamnări pentru cei trecuți de 60 de ani, pentru femeile însărcinate, a condamnaților cu boli incurabile și pentru cei care au în întreținere copii sub cinci ani.

În ceea ce privește modificările codurilor penale, pentru abuzul în serviciu se iau în calcul doar pagubele materiale mai mari de 45.000 de euro (200.000 de lei), se reduc pedepsele de la șapte la trei ani și se elimină total interdicția privind ocuparea unei funcții publice.

La consultarea publică organizată de ministerul Justiției au venit mulți susținători ai grațierii, dar și reprezentanți ai unor organizații neguvernamnetale, care au pledat fie pentru renunțarea definitivă a inițiativelor guvernului, fie pentru dezbaterea lor în parlament.

Patronul Clubului Steaua, Gigi Becali, care a stat în arest preventiv pentru sechestrarea unei persoane care i-ar fi furat mașina, a fost prezent la dezbatere și a spus că proiectul grațierii este „șmecheresc”: „unul care fură un cârnat rămâne în închisoare, în schimb, altul care a furat 200 de milioane se va bucura de clemență”. Așa a descris Becali proiectul grațierii, despre care are impresia că se adresează mai degrabă elitelor politice, decât infractorilor obișnuiți.

Soția unui condamnat la 11 ani de închisoare pentru trafic de droguri a cerut condiții mai bune în penitenciare, în vreme ce câțiva participanți l-au lăudat pe ministrul român al Justiției pentru „curaj”.

Reprezentanta Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki a solicitat retragerea ordonanțelor de urgență și discutarea propunerilor în procedură normală. Președintele Asociației victimelor mineriadelor a fost de aceeași părere.

În final, ministrul Justiției, Florin Iordache a declarat că va ține cont de observațiile făcute în timpul consultării publice și că cele două proiecte vor fi amendate.

Dar nu știe încă în ce fel. Iordache a explicat că de grațiere și de modificarea codurilor penale nu vor profita politicienii, violatorii și criminalii, dar această explicație rămâne sub semnul întrebării, câtă vreme concluzia lui este ambiguă, cităm: „actele normative nu se fac pentru politicieni, susține ministrul, ci se fac pentru a rezolva politica penală a statului”.

Este posibil, așadar, ca de „politica penală a statului” să beneficieze diferite categorii de persoane aflate în arest, inclusiv politicienii condamnați sau cei cu dosare de corupție.

XS
SM
MD
LG