Corespondentul DW de la Chişinău, Vitalie Călugăreanu, abordează în cea mai proaspătă corespondenţă tema protestului „jurnaliștilor liberi din Republica Moldova” față de interpretarea abuzivă și eronată a Legii privind protecția datelor personale. Asta după ce zilele trecute ei au publicat știri depersonalizate, în care numele demnitarilor au fost înlocuite cu XXX.
Jurnaliștii s-au solidarizat astfel cu un reporter acuzat de un demnitar că ar fi utilizat „date cu caracter personal” atunci când a scris despre averile acestuia, precizează Călugăreanu. Demnitarul a cerut Procuraturii să inițieze dosar penal împotriva reporterului, sugerând că numele său și al membrilor familiei sale, precum și informațiile din CV, sunt date cu caracter personal. Un alt oficial de la Chișinău a invocat aceeași lege, refuzând să ofere jurnaliștilor date despre salariul pe care îl primește, spunând că este „dată cu caracter personal” și că păstrează această informație doar pentru sine și familia sa. Comentariul jurnalistului de la DW este că ar fi „ultimul atac împotriva jurnaliștilor, după ce anterior alte câteva cazuri au fost denunțate de jurnaliștii de la Chişinău” şi că Moldova a devenit „o democrație viciată, în care guvernanții au lumea lor”.
„Moldova este condusă de intențiile maligne ale unor grupuri de influență”, citează report.md concluziile unui raport despre riscurile și amenințările anului 2017 realizat şi făcut public de IDIS „Viitorul”. Remitențele vor scădea în 2017, iar riscul repetării schemelor tradiționale de spălare a banilor prin intermediul băncilor moldovenești va persista, se arată în studio. Potrivit acestuia, Moldova parcurge o perioadă de turbulențe instituționale, marcată de șocuri politice, sociale și economice pe care le poate depăși numai dacă va înțelege natura acestor provocări și va formula răspunsuri pe măsura schimbărilor din societate. „Schimbările bruște în agenda politică, ajustările în interesele sistemului oligarhic, mimarea reformelor economice și politizarea deciziilor economice, criza demografică”, sunt printre cele mai mari amenințări enumerate de experţii IDIS „Viitorul” cu care se poate confrunta Republica Moldova în 2017.
Dumitru Spătaru semnează două comentarii pe platforma tribuna.md, primul cu soluţiile lui pentru evitarea „efectelor nedorite ale sistemului electoral mixt sau uninominal”. Posibila introducere a sistemului electoral mixt sau uninominal este una din principalele teme de discuții politice la moment, îşi motivează autorul preocuparea. El sugerează opoziţiei să insiste ca celei circa o treime din numărul total de alegători, care locuiesc în afara hotarelor țării, să-i revină o treime din numărul total de deputați ce vor fi aleși în circumscripții uninominale (16-17 deputați în baza sistemului mixt sau 33-34 de deputați - în baza sistemului uninominal). Asta pentru că cetățenii de peste hotare sunt mai liberi în procesul de gândire și alegere şi nu sunt expuși riscului manipulărilor și cumpărărilor în măsura în care sunt expuși cei din țară.
În al doilea rând, opoziția trebuie să ceară ca schimbarea sistemului electoral să fie însoțită de schimbări în alte legi în vigoare, astfel încât să fie stabilit nu doar dreptul oamenilor de a-și alege singuri deputații, ci și responsabilitatea, răspunderea acestor deputați în cazul în care se va dovedi că nu au fost sinceri în relația cu alegătorii. În fine, concluzia autorului e că opoziția, dacă se teme că modificarea sistemului electoral va avea efecte nedorite pentru democrația moldovenească, nu are decât să se așeze și de pe acum să-și formuleze propriile , iar dacă guvernarea nu le va accepta, atunci deja opoziția va avea dreptul moral și nu numai să scoată din nou lumea în stradă.
În cel de-al doilea comentariu, Dumitru Spătaru elaborează posibile scenarii pentru noul partid a lui Anatol Șalaru, fost prim-vicepreședinte al Partidului Liberal, ex-ministru al Apărării, care a anunțat că va crea un nou partid, care va încerca să se afirme pe segmentul de electorat unionist. Noul partid al lui Anatol Șalaru ar putea să se lanseze ca oricare altă forță politică ce mizează doar pe forțele proprii, în speranța că va cuceri electoratul unionist, iar în acest caz, această formațiune practic nu va avea nici o șansă de a se afirma în politica moldovenească; altă probabilitate e că va încerca să unifice alte forțe politice unioniste, şi în acest caz, crede Spătaru, șansele de a se afirma în politica moldovenească și de a prelua măcar o parte a electoratului unionist vor fi mult mai mari; noul partid ar fi un produs al unei înțelegeri politice cu Traian Băsescu; Şalaru va reuși să atragă tineretul unionist din organizațiile civice...
„Poate că există și alte scenarii pentru noul partid al lui Anatol Șalaru, dar și cele menționate mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că el are la dispoziție câteva căi – funcţie de care o va alege, timpul va arăta, cert e că, dacă va alege o cale greșită, noul partid al lui Anatol Șalaru va avea aceeași soartă ca și alte formațiuni politice care au crezut că e suficient să se înregistreze și imediat vor prelua electoratul unionist, devenind o forță de temut în politica moldovenească”, conchide autorul de la tribuna.md.
Moldnova.md scrie că bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, vrea ca ziua de 2 februarie – când se împlinesc trei ani de la desfășurarea unui referendum ilegal în autonomie – să fie declarată zi de sărbătoare. Aceasta a îndemnat legislatorii de la Comrat să accepte solicitarea, astfel încât locuitorii din autonomie să poată închina un pahar de vin în cinstea votului care ar fi demonstrat „voința populară”. MoldNova a sunat la Comrat ca să confirme această informație, însă reprezentanții Comitetului Executiv au negat acest lucru. Solicitările Irinei Vlah, care este membru din oficiu al Guvernului de la Chișinău, nu au fost comentate de premierul Pavel Filip, mai scrie moldnova.md. Consilierul acestuia a promis jurnaliştilor că va solicita o reacție de la șeful Guvernului, dar nu a mai trimis redacţiei vreun răspuns. Nici președintele Igor Dodon nu a reacționat în vreun fel. Acesta a avut însă recent o întrevedere cu bașcanul, în care i-a promis că va ajunge în curând la Comrat ca să se întâlnească cu noua conducere a legislativului din autonomie.
Doi judecători controversați, candidați la funcția de președinte și vicepreședinte a Judecătoriei Chișinău, scrie Ziarul de Gardă. Este vorba despre judecătorii Radu Țurcanu și Ghenadie Pavliuc, care sunt unicii candidați pentru funcția de președinte, respectiv, vicepreședinte a Judecătoriei Chișinău, instanță creată la ianuarie 2017, prin unificarea celor cinci judecătorii de sector existente până atunci în Chişinău.
Candidaturile celor doi judecători urmează a fi discutate în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de marți, 31 ianuarie 2017. Despre Radu Țurcanu, unicul înscris la concursul repetat pentru suplinirea funcției vacante de președinte la Judecătoria Chișinău, se ştie, precizează pubşlicaţia, că este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în urma cărora s-a depistat că Baleca ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta fusese demis. Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Radu Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.
Despre Ghenadie Pavliuc, ZdG aminteşte cititorilor lui că acest magistrat a luat mai multe decizii controversate în dosare de rezonanță. În mai 2015 acesta i-a aplicat lui Ilan Şor, actualul primar de Orhei, un mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în regim de penitenciar. Peste trei săptămâni, acesta l-a eliberat pe Șor şi din arestul la domiciliu. În octombrie 2015, la solicitarea procurorilor, Ghenadie Pavliuc l-a trimis după gratii pe fostul premier Vlad Filat. Tot Ghenadie Pavliuc a fost judecătorul care l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare cu executare. În trecut, actualul candidat la funcția de vicepreședinte a Judecătoriei Chișinău, a participat şi pe alte dosare de rezonanţă. În unul dintre ele a fost condamnat la ani grei de puşcărie Andrei Baştovoi, om de afaceri şi deputat în primul Parlament. Într-un alt dosar, în 2014, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe avocatul Dorin Melinteanu, fiul unui judecător de la Curtea de Apel Chişinău prins cu mită.
