Linkuri accesibilitate

În România, noua majoritate parlamentară nu are o filosofie bugetară coerentă. Datele bugetului de stat au fost modificate de mai multe ori și astăzi a apărut o a doua variantă de proiect. Ședința de guvern a fost amânată câteva ore și în cele din urmă pe agendă nu a mai apărut dezbaterea asupra bugetului de stat, poate și fiindcă, nu există încă aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care se va întruni abia marți. Guvernul mizează pe o creștere economică de 5,2% și pe un deficit de 2,9%, dar experții din mediul privat socotesc că această prognoză este mult prea optimistă.

Bugetul pentru Apărare a fost salvat astăzi, în ultimul moment, în urma intervenției președintelui Klaus Iohannis, care i-a trimis o scrisoare premierului Sorin Grindeanu în care critica scăderea bugetelor instituțiilor cu atribuții în zona siguranței naționale. “Nu ne putem juca niciodată cu siguranța cetățenilor, cu securitatea României” i-a avertizat șeful statului pe liderii coaliției de guvernământ. De asemenea, ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm a avut azi o întâlnire cu ministrul Apărării, Gabriel Leș în care a primit asigurări că România își respectă angajamentul de a da 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, o promișiune făcută de oficialii români în cadrul NATO.

Sub tirul presiunilor interne și externe, guvernul a venit astăzi cu al doilea proiect de buget. Una dintre temerile premierului a fost și amenințarea președintelui Iohannis că se va opune în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care potrivit legii trebuie să dea aviz proiectelor de buget din domeniul securității naționale, înainte ca bugetul final să fie adoptat de Guvern. În CSAT deciziile se iau în unanimitate și orice veto, blochează hotărârea care urmează să fie luată. De partea președintelui ar fi fost probabil și principalele servicii secrete, cărora guvernul Grindeanu le-a scăzut bugetele fără nicio remușcare.

Ultima variantă de buget, afișată de ministerul de Finanțe prevede o creștere a bugetului Apărării la aproape 4 miliarde de euro, cu un miliard mai mult față de primul proiect dat publicității la începutul săptămânii și care fusese pus sub semnul întrebării de Klaus Iohannis. În acest fel suma destinată militarilor crește cu peste 50% față de anul trecut și ajunge la pragul de 2% din PIB, respectând în acest fel angajamentele luate de România față de Organizația Tratatului Nord Atlantic. Bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) scade cu mai mult de 9%, iar cel al serviciului de spionaj (SIE) este mai mic cu peste 10%. Cu cifre similare scad și bugetele Serviciului de Telecomunicații Speciale și cel al Serviciului de Pază și Protecție.

Aceste micșorări nu duc însă, așa cum ar fi fost de așteptat, la creșterea sumelor alocate Educației și Sănătății, care rămân la fel ca anul trecut, deși în prima variantă fuseseră proiectate să scadă. Cheltuielile cu investițiile suferă cel mai mare recul: 70%. Banii pentru deplasări ai președintelui sunt, de asemenea reduși, în schimb cresc proporțional fondurile alocate președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care este și liderul majorității parlamentare.

XS
SM
MD
LG