Fostul premier moldovean, Ion Sturza, a declarat într-un interviu la Europa Liberă că factorul extern va juca un rol tot mai neînsemnat în problemele interne ale Republicii Moldova după începutul erei Trump în politica americană şi cu o Uniune Europeană tot mai dominată de propriile probleme. „Este o mare iluzie să ne roadem pantalonii prin Washington, Bruxelles şi Bucureşti în speranţa că ne vor ajuta să ne rezolvăm problemele. Elitele şi politicienii de-acasă trebuie să le rezolve”, spune Sturza.
Europa Liberă: În ultimul Dvs. comentariu vizând politica moldovenească ați sugerat că ar putea urma o luptă crâncenă la Chişinău între Igor Dodon și Vlad Plahotniuc. Deocamdată ceea ce vedem noi este că ei își împart șicane verbale, dar e cam greu să se creadă că se bat într-adevăr. Pentru că știți că Vlad Plahotniuc este suspectat de multă lume că l-a ajutat de fapt pe Igor Dodon să iasă primul la linie la alegeri. Observatorii zic că e un joc între ei, deocamdată cel puțin ei își întăresc prin asta susținerea electorală, neutralizează pe ceilalți, ca să ajungă la alegerile din 2018 să împartă puterea doar între ei. Înțeleg de la Dvs. că credeți totuși că va urma o luptă între ei?
Ion Sturza: „Știți, e ca în bancul ala – dacă nu ai un Dodon, trebuie să ți-l inventezi. Și, în plus, dl Plahotniuc și echipa sa de consilieri întotdeauna au știut foarte abil să transforme un dezavantaj în avantaj.
Aparent, da, ei au nevoie unul de altul pentru a se poziționa cât mai bine pe eșichierul său politic, pentru a-și consolida susținătorii, a se poziționa geostrategic, dar în fond pentru a-și rezolva problemele existențiale.
Cât timp va dura acest ping-pong verbal - și nu doar verbal, pentru că vedem că există tot felul de inițiative legislative, contraofensive, interviuri – deci, cât va dura este greu de spus.
Dodon este într-o situație delicată, pentru că el trebuie să livreze ceea ce a promis în campania electorală și pentru care are un mandat popular. În plus, el fiind un agent de influență notoriu al Federaţiei Ruse, trebuie să implementeze agenda Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Deci, nu este într-o poziție de invidiat dl Dodon. Nu cred că și-a dorit această funcție. El și-a dorit mai degrabă puterea legislativă și guvernamentală. Analizând în termeni de sport, este un „sac” bun pentru Plahotniuc și compania pentru a boxa.”
Europa Liberă: Dvs. la fel spuneți că Igor Dodon va avea în spate ceva concret – va avea o Rusie dacă nu oficială, cel puțin serviciile speciale rusești care, spuneți Dvs., ar vrea să se răzbune pe Vlad Plahotniuc după ceea ce s-a întâmplat cu afacerile lor în Moldova. Înțeleg că aveți în vedere sistemul bancar, spălătoria de bani. De partea cealaltă, Vlad Plahotniuc nu prea ar avea ce contrapune în această luptă, dar totuși credeți că va învinge în subteran. Vă rog să elaborați un pic această părere.
Ion Sturza: „Eu din câte știu dl Dodon are o frică, o spaimă aparent chiar patologică față de dl Plahotniuc. El este conștient ce s-a întâmplat cu absolut toți adversarii dlui Plahotniuc, în special Filat, Platon și alții. El știe metodele la care apelează Plahotniuc în lupta sa cu adversarii, metode care sunt pe departe neortodoxe.
Mai mult ca atât, ei au avut multiple interacțiuni, în domenii foarte controversate – privatizările, monopolurile vizibile și invizibile. Cred că s-au susținut reciproc în multe din aceste afaceri, cred că Dodon a beneficiat pe parcurs de suport financiar, și nu doar financiar ci și logistic, în cariera sa politică.
Deci, în sensul acesta Dodon știe care sunt pârghiile și instrumentele pe care le folosește dl Plahotniuc pentru a-și anihila adversarii, dacă trec o anumită limită. De aceea el chiar și numele dlui Plahotniuc îl pronunță foarte-foarte timid. Dacă lupta trece în subteran sau în spatele cortinei, cu datul ghioalelor și așa mai departe, este evident că Dodon nu are nici instrumente, nici posibilități ca să-l învingă pe dl Plahotniuc.
Dar, până la urmă, el nu prea are de ales, pentru că el are niște obligații foarte clare pe de o parte față de electoratul său fidel, care îi rămâne în continuare alături. Pe de altă parte, el trebuie să implementeze o agendă pe care a agreat-o cu Moscova.
Acest sentiment l-am văzut și la dl Plahotniuc în deja devenita renumită intervenție a sa în Fox News, prin intermediul companiei de consultanță din SUA, intervenție care nu întâmplător a apărut anume în această sursă media, care a fost de partea lui Trump în campania electorală. Un fel de apel la Trump, că, uite, „nu ne lăsați în brațele Rusiei”.
De fapt nu e doar de dragul unei lupte geostrategie. El și-a cam ars toate podurile și legăturile sale economice, de business pe care le-a avut cu exponenții Federaţiei Ruse și în sectorul energetic, și în cel bancar, și în cel financiar, foarte multe active care pe bune sau pe rele au fost controlate de exponenții afacerilor din Federaţia Rusă în Republica Moldova au fost într-o formă sau alta compromise sau acaparate de către dumnealui. Și aici eu mă refer și la sistemul bancar, și la sistemul de asigurări, și la multe alte lucruri. Deci, lucruri care, înțeleg eu, pentru dumnealui au făcut astăzi destul de complicate relațiile cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Și el vrea să se asigure că îl ia SUA sub umbrelă, cumva?
Ion Sturza: „Cu SUA lucrurile s-au complicat foarte mult. Am impresia că nu doar Republica Moldova, dar mulți din foștii aliați fideli, fie persoane fizice sau state, au rămas cu ochii în soare, odată cu venirea administrației președintelui Trump, care a redefinitivat dramatic interesele naționale ale SUA, considerându-le prioritare pe cele interne, nu cele externe.
Nu cred că va apărea o nouă Victoria Nuland cu un pachet de biscuiți pentru Republica Moldova. Se conturează o nouă împărțire a sferelor de influență, unde mai degrabă Republica Moldova, dar și Ucraina, va rămâne mai mult sub tutela Moscovei decât a SUA.
Este o stare de panică, pentru că atât consultanții care au fost de partea echipei Hillary Clinton, grupul Podesta, cât și alte relații, erau pe cu totul altă „gașcă” de la Washington. Construirea unor relații cu noua administrație va dura și va fi foarte complicată. După câte știu eu, sunt divergențe foarte mari între Departamentul de Stat și serviciile speciale americane vizavi de Plahotniuc și Republica Moldova. Deci, este o insiguranță destul de serioasă.
Nici Bucureștiul cred că nu mai este o oază de stabilitate și de speranțe. Și aici „patronii” sunt într-un stres permanent de redefinire. Astăzi la București la putere sunt oameni care nu au trecut prin cluburile de noapte de la Chişinău. Și nici cei din serviciile speciale, care au ținut oala de noapte politicienilor de la Chişinău, nu mai sunt gata să o facă. Deci, e o situație destul de complicată.”
Europa Liberă: Cum e cu umbrela UE pentru guvernarea declarată pro-europeană, ca să nu personalizez de tot politica moldovenească și să vorbesc doar de Vlad Plahotniuc? Se poate spune că această guvernare se află acum sub umbrela UE?
Ion Sturza: „Să fie foarte clar – Uniunea Europeană a avut un rol minor în toată ecuația moldovenească începând cu anul 2015. Inițiativa a fost practic în exclusivitate a României și a SUA. Ei au fost practic niște secunzi în această abordare, în această asumare a responsabilității.
Din punct de vedere formal Uniunea Europeană procedează absolut corect. Ei în politica inclusiv de suport a Republicii Moldova se încadrează în anumite standarde de performanțe formale, și atâta timp cât Republica Moldova are un acord cu FMI, ei vor acorda acest suport pentru buget și pentru nevoile stringente ale Republicii Moldova.
Pe partea de monitorizare a reformelor, cred că Uniunea Europeană a devenit mult mai conformistă după ce s-a fript atât de tare și cu Ucraina, dar și cu Republica Moldova, și nu mai are aceleași exigențe. Problemele interne ale UE, care sunt multiple și nu e cazul acum să le menționăm, îi face să se de-focuseze de „buricul pământului” Republica Moldova și să se ocupe de relațiile transatlantice, de Brexit și altele.
Mi se pare că instituțiile internaționale - și FMI, și Banca Mondială, și UE – au o abordare corectă vizavi de Republica Moldova: bani la schimb cu anumite reforme. Până la urmă aceste resurse merg pentru cetățeni, pentru stabilitatea unei păci sociale în Republica Moldova, lucru care este foarte important astăzi.”
Europa Liberă: Dacă în toată această bătălie va învinge totuși Vlad Plahotniuc, se va putea spune că a învins Occidentul ca vector de dezvoltare?
Ion Sturza: „Nu, nu, trebuie să fim foarte clari și să o spunem foarte sincer. Și mie chiar îmi place situația de azi din Republica Moldova, faptul că este o aparență de luptă ideologică. Nu mai este doar o luptă personalizată, cum s-a întâmplat în ultimul timp. Dl Dodon este mai consecvent – el a venit cu un program care a fost votat de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova destul de conștient. Un program politic care este legat de orientarea geostrategică, de problemele chiar și lingvistice.
Eu personal sunt extrem de revoltat și extrem de indignat de tot acest program și de această consecvență, de acest primitivism în abordarea problemelor istorice, lingvistice sau de securitate națională. Dar trebuie să recunoaștem că este un mandat dat de populație și că dl Dodon consecvent încearcă să-l promoveze.
Dacă ne imaginăm că mâine au loc alegeri, credeți-mă că adepții lui Dodon sau adepții acestui concept de dezvoltare vor lua o majoritate zdrobitoare. Este o mare iluzie cu această schimbare de conducere a Partidului Democrat, sau cu noi campanii populiste sau campanii de PR, faptul că Partidul Democrat va putea de unul singur să se bată cu acest curent pe de o parte antioligarhic, dar care pe de altă parte este antagonist acestui concept de integrare europeană, de europenizare.
De aceea și eu nu cred că alegerile vor avea loc înainte de termenul stabilit, atâta timp cât Partidul Democrat și Plahotniuc personal nu vor fi convinși că există măcar o mică șansă de a le câștiga cât-decât onest. Pentru că, uitați-vă, toți aliații naturali au fost decimați de același Partid Democrat – mă refer atât la stânga, la Partidul Comuniștilor, cât și la dreapta, la Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal – aceste forțe nu mai contează. Și vă asigur că tot mai mulți și mai mulți vor migra către Dodon nu pentru că sunt mari fani ai lui Dodon, ci pentru că sunt anti-fani ai dlui Plahotniuc.”
Europa Liberă: În concluzie, dle Sturza: poate cumva fi demontat tot acest joc, pentru ca Moldova și viitorul ei să nu meargă pe mâna strategiilor puterii, să nu fie trase în jos de greșelile lui Vlad Plahotniuc?
Ion Sturza: „Acestea sunt strategiile unei persoane. Trebuie să înțelegem că astăzi politica, puterea politică, puterea judiciară, totul este foarte personificat și aparține unui singur om – dlui Plahotniuc. Este o supra-sarcină pentru dumnealui. Și vedeți că el doarme tot mai puțin și mai puțin din grija față de țară.
De obicei aceste sisteme, sau acest mod de a funcționa se demontează nu în timp, ci instantaneu. Să fie foarte clar. Eu am văzut foarte multe sisteme autoritare – iar Republica Moldova este o țară cu un regim autoritar care nici măcar nu are legitimitatea de a fi ales sau a fi în funcții formale. Astfel de regimuri se destabilizează și se destructurează instantaneu – ori printr-o mișcare populară violentă, ori prin intervenția – atenție! – a unor parteneri de dezvoltare care s-au plictisit, sau a unor parteneri de ne-dezvoltare care sunt un pic ofensați.
Este foarte-foarte vulnerabil acest sistem de conducere care nu are legitimitate – nu a fost ales, sau a fost ales în altă formulă și apoi reconfigurat prin corupție și nu are suportul popular. Credeți-mă că nimeni nu-și va rupe cămașa pentru sistemul actual. A, că majoritatea elitelor locale sau centrale s-au acomodat într-o formă sau alta regimul respectiv? Asta nu însemnă că ele sunt loiale.
Dar este o mare iluzie să ne roadem pantalonii și să ne curgă mucii pe la Washington, Bruxelles, București, în speranța că ei ne vor ajuta să ne rezolvăm problemele acasă. Trebuie să o rezolvăm pe loc – dacă au mai rămas elite, dacă au mai rămas lideri politici, dacă au mai rămas minți lucide, ei trebuie să se organizeze și să rezolve problema.”
Europa Liberă: Și dacă nu? Dacă nu am mai rămas? Mișcările protestatare credeți că pot da ceva? În Republica Moldova ele totuși nu sunt ceea ce sunt în România, unde după 10 ani de UE există un cetățean care iese în stradă în apărarea democrației. Aici se pare că totuși protestele se întâmplă atunci când există manipulări și interese ale unor politicieni.
Ion Sturza: „Categoric, nu putem să comparăm societatea moldovenească cu cea din România sau din Occident, care peste noapte poate să strângă milioane de oameni conștienți. Conștienți, nu manipulați, nu aduși cu autobuzul pentru un baton și un chefir servit dimineața. Este cu totul altceva.
Deși, noi am avut experiența din aprilie 2009, am avut mișcările de protest din anii 2014-2015 care, aparent, deși inițiate din anumite interese, au fost destul de sincere din partea populației. Adevărul este că tot mai puțini și mai puțin cetățenii Republicii Moldova și elitele sunt interesate într-o schimbare. Se acomodează. Acuș vine primăvara, apar urzicile, cireșile, oamenii sunt bucuroși de soare și mai puțin au instinctul acesta de autoapărare socială.
Da, aveți dreptate că nu sunt făcuți nici pașii, dar nici răspunsul dat din partea societății nu este favorabil pentru a face o schimbare astăzi în Republica Moldova. Da, rămâne o situație incertă. Dar încă o dată vă spun că factorul extern va juca un rol tot mai mic și mai mic în problemele interne din Republica Moldova. ”
Europa Liberă: Ce viitor credeți că au politicieni ca Maia Sandu, Andrei Năstase? Maia Sandu, care a luat aproape 50 la sută din voturile alegătorilor la alegeri? Dar acum nu se prea aude de ei. Cum credeți că vor evolua lucrurile?
Ion Sturza: „Eu nu vreau să dau lecții și să supăr, pentru că știu că sunt extrem-extrem de sensibili la orice cuvânt pe care îl pronunț eu în spațiul public, mai ales Maia Sandu. Am anticipat că și Andrei Năstase, și Maia Sandu, sunt niște sprinteri care și-au depus toată energia, efortul, pentru un „jakpot” fals, care se numea alegerile prezidențiale. Și chiar dacă au avut un scor remarcabil, din păcate foarte timid își valorifică acest suport popular.
Aceeași recomandare: „Întoarceți-vă cu picioarele pe pământ, întoarceți-vă către oameni, întâlniți-vă cu ei, nu cu Bruxellesul. Acumulați fonduri, acumulați oameni în jur, creați structuri, încercați cel puțin să aveți o viziune pe termen mediu dacă vreți să faceți politică”.
A fost previzibilă această decompresie în comportamentul lor, pentru că deziluzia a fost mare, deși eu nu știu de unde a apărut iluzia. Trebuie să înceapă o construcție veritabilă de partid, de „găști de partid”, scuzați-mă că o spun mai brutal. Trebuie să acumuleze resurse, să acumuleze oameni, să încerce să-și promoveze nu doar o negare a sistemului și a oligarhiei, dar și un program mai elaborat – economic, politic. Atât. Nu sunt alte miracole aici.”
