Linkuri accesibilitate

Vlad Spânu: „Dacă cetăţeanul ar fi bine informat şi nu ar fi manipulat de propagandă ar înţelege că din Vest a beneficiat cu mult mai mult de ajutoare”


Un interviu cu președintele Fundației Moldova de la Washington.

Evoluţiile politice de la Chişinău, după alegerea prin vot popular a președintelui Igor Dodon și relaţia complicată dintre el și coaliția de guvernământ au constituit punctul de plecare al discuţiei pe care Valentina Ursu a avut-o cu analistul de la Washington, Vlad Spanu, directorul Fundatiei Moldova.

Europa Liberă: Tot mai multă lume îşi pune întrebarea încotro Moldova cu un preşedinte cu viziuni de stânga, pro-rus, aşa cum este numit, şi cu o majoritate parlamentară care guvernează Republica Moldova pro-occidentală, dar foarte mult s-a vorbit că această guvernare e compromisă, şi cu o opoziţie care încearcă să abordeze anumite probleme din societate, dar prea puţini sunt cei care ascultă despre aceste necazuri. Vă întreb: încotro Moldova?

Vlad Spanu
Vlad Spanu

Vlad Spânu: „Partea negativă a situaţiei din Republica Moldova este că atât actorii politici pe care i-aţi enumerat, cât şi alţii, nu se concentrează pe soluţionarea problemelor pentru cetăţean, dar îmbrăţişează geopoliticul în activitatea lor. Şi aceasta, într-un fel, duce la situaţia în care ne aflăm. Mai mult ar trebui să se axeze atât partidele din Parlament, cât şi cele extraparlamentare, Preşedinţia, guvernul pe problemele cele mai importante pentru cetăţean – crearea locurilor de muncă, bunăstarea populaţiei, pentru a opri exodul de oameni care pleacă din Republica Moldova. În schimb, în ultimii ani şi, mai ales, după alegerile preşedintelui, lucrurile nu par să meargă în direcţia aceasta. Tot mai mult se discută încotro merge Moldova. Trebuie să vedem ce vrea cetăţeanul, în primul rând, şi după aceea să ne uităm la geopolitică.”

Europa Liberă: Până la alegerile parlamentare ordinare mai e ceva timp. Dar atunci când îl întrebi pe simplul cetăţean dacă poate face o diferenţă între o guvernare de stânga şi una de dreapta, omul găseşte prea puţine diferenţe, mai degrabă, mai multe asemănări. Totuşi, pentru Moldova contează ce partide guvernează statul, cele de dreapta sau cele de stânga?

Vlad Spânu: „Contează. Partea proastă a situaţiei nu doar din Republica Moldova, dar şi a multor ţări din Europa este că nu există două partide care ar fi unul de stânga, unul de dreapta. Alegerile parlamentare ar fi ca un pendul la ceas, alegerile parlamentare fiind tranziţia de la un partid la altul, cum ar merge pendulul de la stânga la dreapta.

În Republica Moldova, fiind ţară parlamentară, aş spune mai în glumă, mai în serios, este mai mult o mişcare haotică a ionilor. Şi din cauza aceasta cetăţeanul este deseori debusolat şi nu mai ştie cine e de stânga, cine e de dreapta, fiindcă partidele nu se conduc de aceste două doctrine. Partidele se conduc, după cum am văzut din mai multe perioade electorale, se conduc de a ajunge la putere, cel puţin în ultimii 10-15 ani, de a ajunge la putere şi de a-şi împlini mofturile în sensul de a folosi banii publici în folosul personal şi de partid.”

Europa Liberă: De acolo, de peste ocean, cum vi se pare, cine din exterior îi doreşte mai mult bine Republicii Moldova: Estul sau Vestul? Pentru că există aceste rezultate ale cercetărilor sociologice care arată că 50/50 sunt împărţite opţiunile moldovenilor, atunci când răspund la întrebarea încotro Moldova, cu Rusia sau cu Uniunea Europeană?

Vlad Spânu: „Una este că cetăţeanul din Republica Moldova nu este deprins cu democraţia. Să ne aducem aminte că partea de est a Principatului Moldovei din 1812 nu a trăit într-o democraţie veritabilă, unde cetăţeanul participa la alegeri şi îşi asuma responsabilitatea pentru votul dat, cum a fost în partea de vest a Moldovei, care s-a unit cu Valahia şi a format România. Din considerentul acesta, eu cred că cetăţeanul din Republica Moldova ar trebui să înveţe abc-ul democratic şi să-şi asume responsabilitatea votului său. Să vadă în cazul acesta care a fost acum, cu alegerile prezidenţiale, cu alegerile parlamentare precedente, că da, a dat în bară cu politicianul „X”. În cazul acesta votanţii lui Igor Dodon să vadă că au dat în bară cu el din ceea ce a făcut el până acum. Sau ceilalţi votanţi, care au votat cu partidele aşa-zise pro-europene, că au votat nişte politicieni corupţi. Şi atunci la următoarele alegeri vor alege oameni care vor apăra interesele cetăţeanului.”

Europa Liberă: Vă întrebam cine îi doreşte mai mult bine Republicii Moldova: Bruxellesul, Washingtonul sau Moscova?

Vlad Spânu: „La aceasta voiam să ajung. Fiindcă cetăţeanul nu este un om care cunoaşte foarte bine subtilitățile democratice, care este bine informat. Şi atunci când nu există politicieni care sunt în contact cu ei, care să le transmită ceea ce se întâmplă cu adevăratelea, există mass-media care transmite ceea ce se face în arena politicului. Şi atunci când mass-media este controlată de anumite forţe din interior sau din exterior, cum este în cazul Republicii Moldova, mesajele sunt controlate de Federaţia Rusă, atunci omul nu este bine informat. Cu o lipsă în viaţa democratică, este uşor de manipulat şi avem ceea ce avem. Din cauza aceasta avem 50/50.

Dacă cetăţeanul ar fi bine informat şi nu ar fi manipulat de propaganda de la Moscova, atunci ar înţelege că din Vest în Republica Moldova în ultimii 25 de ani, de când a fost creat acest stat, cetăţeanul a beneficiat cu mult mai mult de ajutoarele şi de împrumuturile, şi de sfaturile care au venit din partea de Vest. Din partea de Est ce a obţinut Republica Moldova? A obţinut un regim separatist la Tiraspol. A obţinut un regim separatist la Comrat. Şi primeşte permanent embargouri la mărfurile care se exportau în Federaţia Rusă. Au fost închise de nenumărate ori robinetele la gaz. Deci, aceasta ar trebui să vadă un cetăţean simplu şi să pună pe cântar, și să ia decizia pe cine trebuie să voteze în Republica Moldova din cadrul politicienilor pentru a-i crea o viaţă mai bună.”

Europa Liberă: După ce a fost la Moscova în calitate de şef de stat, Igor Dodon după întâlnirea pe care a avut cu liderul rus, Vladimir Putin, şi au promis ambii să îmbunătăţească relaţia moldo-rusă, Igor Dodon a vorbit despre rezultatele vizitei sale la Moscova, spunând că restricţiile moldovenilor vor fi anulate, exporturile vor fi reluate. Dumneavoastră cum tălmăciţi discuţiile purtate în capitala rusă şi rezultatele vizitei pe care a întreprins-o domnul Dodon la Moscova?

Vlad Spânu: „Îmi aduce aminte de perioada secolului XVIII sau XVII, perioada fanariotică, când domnitorii Moldovei şi ai Valahiei erau numiţi de către Poarta Otomană. Aşa mi s-a părut, ţinând cont, mai ales, şi de rapoartele care au fost făcute, că Igor Dodon a fost finanţat de către Federaţia Rusă. Am avut impresia că a mers acolo nu pentru a obţine ceva pentru Republica Moldova, dar pentru a arăta sau a plăti faptul că a fost susţinut de Federaţia Rusă. Eu nu ştiu dacă se vor realiza promisiunile pe care le-a anunţat Igor Dodon. Trebuie de uitat ce va face Federaţia Rusă.

Eu cred că toate promisiunile, chiar dacă vor fi realizate cu emigranţii din Republica Moldova în Federaţia Rusă sau cu exporturile, aceste fapte, dacă chiar se vor deschide hotarele pentru produsele noastre, pot fi închise, aşa cum au fost până acum de nenumărate ori. Important este dacă Republica Moldova este, într-adevăr, independentă, dacă Federaţia Rusă se angajează să-şi retragă trupele din Republica Moldova şi dacă permite ca partea stângă şi partea dreaptă a Nistrului să se unească într-un singur stat.

Acestea sunt lucrurile importante. Restul sunt nişte „oase” aruncate unor politicieni din Republica Moldova, care de multe ori au fost tentaţi să le accepte. Şi, după cum am văzut de atâtea ori, aceste oase au fost luate şi am rămas, până la urmă, un stat fără o piaţă de desfacere. Şi dacă ne referim la piaţa de desfacere, tendinţa arată că mai mult se exportă în Uniunea Europeană, inclusiv din regiunea transnistreană. Aşa că deja „osul” acesta nici nu mai este atrăgător pentru oamenii de afaceri. Poate fi atrăgător pentru politicienii care vor să mai acumuleze câteva voturi la alegeri.”

Europa Liberă: Acest dialog Dodon-Putin poate aduce noi evoluţii în soluţionarea problemei transnistrene? Se va întâmpla ceva deosebit, după aceste discuţii de la Moscova în formatul de negocieri „5+2”, de exemplu?

Vlad Spânu: „Atât Federaţia Rusă, mă refer la Kremlin, cât şi Dodon, cât şi liderii separatişti de la Tiraspol vor forţa lucrurile, vor încerca să folosească acest „capital” pe care l-a obţinut Dodon în Moscova privind conflictul transnistrean şi vor încerca să ofere nişte soluţii. Federaţia Rusă, evident, are scopul principal federalizarea Republicii Moldova, pentru a crea un cap de pod nu doar în Transnistria, dar pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în special, după ce Ucraina, se vede clar, nu va mai fi un aliat al Federaţiei Ruse. Şi atunci, ei vor să consolideze acest teritoriu împotriva flancului de sud al NATO şi caută în interiorul Republicii Moldova politicieni care nu au principii şi nu sunt pro-Moldova, ei sunt, din păcate, pro-Rusia. Şi atunci, ajuntându-i să ajungă la guvernare, în schimb, obţin nişte concesii care sunt favorabile Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Aflat la Moscova, dar şi revenit la Chişinău, Igor Dodon a declarat că ar dori să ceară Alianţei Nord-Atlantice semnarea unui acord pentru recunoaşterea neutralităţii Republicii Moldova. Este o idee enunţată de mai demult. Şi ex-preşedintele comunist, Vladimir Voronin, a vorbit despre aceasta. Dar a insistat asupra acestei idei şi Federaţia Rusă, care, la rândul ei, menţine ilegal trupe pe teritoriul din stânga Nistrului, contrar statutului de neutralitate al Moldovei. Va putea Igor Dodon să obţină de la NATO recunoaşterea acestei neutralităţi?

Vlad Spânu: „Este o mişcare care nu îi aparţine strict lui Igor Dodon. Este al doilea obiectiv al Federaţiei Ruse. Primul, l-am spus, federalizarea şi al doilea este neutralitatea. Fiindcă ei vor, în cel mai bun caz, dacă nu vor să controleze foarte bine teritoriul acesta, vor să creeze o zonă tampon. Şi aceasta cred că nu va fi acceptat, în primul rând, de societatea din Republica Moldova, fiindcă eu nu cred că acei 50% care sunt bine informaţi, am în vedere alegătorii din Republica Moldova sau cetăţenii Republicii Moldova, vor dori să fie o nouă gubernie a Federaţiei Ruse sau un nou Kaliningrad, mărit din Transnistria în formatul Republicii Moldova.

În interior va exista o rezistenţă pentru federalizarea Republicii Moldova și acest statut de neutralitate să fie consolidat. Şi, din punct de vedere al factorului extern, să nu uităm că România este membru NATO şi eu nu cred că un membru NATO, cum ar fi România, va accepta astfel de mişcări. Şi, în afară de aceasta, nici alţi membri NATO, cum ar fi câţiva membri din Uniunea Europeană, în special, Ţările Baltice, precum şi Statele Unite ale Americii, vor fi de acord cu o astfel de impunere a situaţiei, unde Federaţia Rusă îşi măreşte sfera de influenţă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dacă se îmbunătăţeşte dialogul americano-rus, odată cu venirea domnului Trump la Casa Albă, ce evoluţii anticipaţi în această zonă, unde e şi Republica Moldova?

Vlad Spânu: „Eu cred că se va menţine un statu-quo. Politicienii din Republica Moldova ar trebui să-şi consolideze poziţia față de controlul teritoriului său. Dar ca aceasta să se întâmple este nevoie ca să forţeze Federaţia Rusă să-şi retragă trupele. Şi dacă Igor Dodon spune împreună cu liderii separatişti de la Tiraspol că grupul militar al Federaţiei Ruse de pacificare este un factor stabilizator, eu cred că guvernul şi parlamentarii, alte ramuri ale puterii în stat trebuie să spună, aşa cum au spus-o ultimii zece ani sau şi mai mult, că ei nu pot fi nici garant şi nici factor stabilizator, atâta timp cât au fost participanţi la conflictul din 1992. Şi ei ar trebuie să se retragă, pentru a deveni Republica Moldova independentă şi să-şi realizeze viitorul aşa cum îşi doresc cetăţenii Republicii Moldova.”

XS
SM
MD
LG