Linkuri accesibilitate

De ce se repetă greșelile trecutului? O privire asupra campaniei prezidențiale


Concurenții electorali fac un bilanț al campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Concurenții electorali au cam ignorat greșelile pe care le-au admis în scrutinele electorale precedente, preferând să ocolească regulile atunci când au avut ocazia. La această concluzie au ajuns experţii Asociaţiei Promo-Lex, organizaţie cu o largă reţea de observatori electorali, care au făcut totalurile campaniei prezidenţiale. Dovezile sunt la suprafaţă: la recentul scrutin concurenții nu au ezitat să corupă alegătorii, să-şi ponegrească rivalii, iar membrilor Comisiei Electorale Centrale li s-a reproşat că ar fi fost părtinitori.

Trăgând linia scrutinului prezidenţial de acum două luni, atât concurenţii electorali, cât şi experţii care au monitorizat campania au ajuns la concluzia că alegerile au fost parţial libere, că nu a lipsit PR-ul negru şi că, probabil, o bună parte dintre alegători au fost mai degrabă dezinformați pe întreg parcursul campaniei. Şi astăzi, puşi faţă în faţă, concurenţii electorali nu au ezitat să-şi exprime nemulţumirea. Secretarul general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, Igor Grosu, a oferit nota cea mai proastă Comisiei Electorale Centrale, pentru că nu şi-a asumat rolul de arbitru imparţial:

„Problema acestei instituţii este că nu a trecut condiţia să devină una independentă şi să fie imparţială. Spre exemplu, a avut un comportament diferit cînd era vorba de a o sancţiona pe Maia Sandu, iar unul dintre membrii Comisiei Electorale Centrale mai nu a cerut sancţionarea cancelarului german. Comisia a avut o altă atitudine atunci când alt concurent electoral făcea poze cu o faţă bisericească de rang înalt, din afara ţării.”

La „masa rotundă” organizată de Promo-Lex
La „masa rotundă” organizată de Promo-Lex

Candidatul formaţiunii Partidul Nostru, Dumitru Ciubaşenco, s-a arătat nemulţumit de faptul că partidul pe care l-a reprezentat şi liderul acestuia, Renato Usatîi, au fost dezavantajat din start printr-o decizie care l-ar fi ţintit cu premeditare:

„Când Curtea Constituţională a adoptat pe patru martie decizia de organizare a alegerilor prezidenţiale prin vot direct, nu a fost restabilit şi plafonul de vârstă. Acest lucru s-a făcut intenţionat, pentru a-l scoate pe Usatîi din cursă. Această situaţie a fost în favoarea unui alt concurent, care a apărut ca lider pe stânga. Cu atât mai mult, Usatîi nu a putut fizic participa în campania electorală, or, pe 2 septembrie, când abia s-a început colectarea semnăturilor, au fost fabricate nişte dosare penale, emis mandat de arest şi el a plecat, nu poate veni până astăzi în ţară. Asta a influenţat rezultatul.”

Până şi reprezentantul preşedintelui Igor Dodon, Vadim Filipov, a insistat astăzi că imaginea fostului lider socialist a fost denigrată în campanie. Filipov s-a referit la investigaţia jurnaliştilor de la Rise Moldova, potrivit căreia Partidul Socialiştilor ar fi obţinut donaţii obscure în prag de alegeri prezidenţiale:

„Avem şi un litigiu pe acest caz, iar de la acei presupuşi investigatori, aşa îi considerăm noi, s-a solicitat să se aducă probele la care fac referire în aceste investigaţii. Asemenea probe nu sunt şi de aceea considerăm că a fost o manipulare, mai ales că acel material a apărut în perioada electorală. ”

Despre ce vorbesc aceste plângeri venite din partea concurenţilor electorali? Despre imaturitatea politicienilor care preferă să vadă paiul din ochiul contracandidatului, în loc să îşi vadă de propriile greşeli, e de părere şeful echipei de analiză a Misiunii de observare Promo-Lex, Igor Bucătaru. Mai mult, continuă expertul, concurenţilor nu le lipseşte imaginaţia când vine vorba de încălcarea regulilor electorale:

„Tot la prestaţia concurenţilor, aş vrea să menţionez utilizarea materialelor denigratoare şi manipulatorii, a mesajelor şi atitudinilor discriminatorii, atacuri la persoană. Poate o explicaţie este caracterul specific al alegerilor prezidenţiale şi caracterul personalizat al acestora. Al doilea moment este implicarea contrar normelor legale a organizaţiilor religioase în activităţi de agitaţie, accentul fiind pus pe cazul Mitropoliei Chişinăului şi a Moldovei. ”

Soluţia pentru depăşirea acestor probleme ar trebui să vină tot din partea concurenţilor electorali, constată directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. Paradoxul este că politicienii sunt cei care scriu legile şi tot ei cei care o încalcă, conchide juristul:

„Dacă recomandările care se conţin în acest raport vor fi respectate de politicieni măcar în proporţie de 50-60 la sută, va fi mai bine. Dacă politicienii, totuşi, vor dori să trişeze şi să joace cu regulile, asta se va întâmpla întotdeauna, indiferent ce fel de reguli vom avea.”

Cât de sincer sunt politicienii când spun că îşi doresc alegeri libere şi corecte se va vedea la parlamentarele din 2018. Puţini însă sunt cei care cred că următorul scrutin va fi unul încheiat la toţi nasturii şi asta pentru că declaraţiile pe care le fac de pe acum politicienii prevestesc o campanie la cuţite, ce nu lasă loc pentru fairplay.

XS
SM
MD
LG