Linkuri accesibilitate

„Nu există nici o solicitare sau o presiune pentru grațiere din partea Comisiei de la Veneția sau CEDO” (Video)


Un interviu la Strasbourg cu parlamentarii români Alina Gorghiu și Ionuț Stroe.

Nici Comisia de la Venetia, nici CEDO nu consideră că situația din penitenciarele din România impune urgența adoptării ordonanțelor privind grațierea, declară parlamentarii români Alina Gorghiu și Ionut Stroe (șeful delegației României la APCE). Cei doi politicieni PNL explică astfel motivele întrevederilor avute la începutul săptămânii de președintele român Klaus Werner Iohannis cu reprezentanții celor două instituții, în cadrul unei vizite de două zile care s-a încheiat miercuri cu un discurs formulat de șeful statului român în fața plenului APCE.

Cat privește ideea unui referendum privind unirea dintre România și R. Moldova (relansată în spațiul public de fostul președinte Traian Băsescu), Ionut Stroe este de părere că acesta nu este oportun și că urgența o reprezintă, mai degrabă, menținerea R. Moldova pe drumul european prin conservarea, cel puțin, a progreselor înregistrate până acum.

Europa Liberă: Acest interviu are loc după ce marți seară l-am văzut pe președintele Iohannis în mijlocul comunității de români din Strasbourg și împrejurimi, vorbind, între altele, și despre problemele de acasă, inclusiv despre referendumul privind grațierea. Știm că președintele a declanșat deja procedura pentru organizarea unui referendum național prin care cetățenii să-și exprime voința cu privire la continuarea luptei anticorupție și asigurarea integrității funcției publice. De ce nu mai vorbeste președintele despre gratiere?

Alina Gorghiu: „Ideea de grațiere, cuvântul grațiere, reprezintă o chestiune de formă în cadrul unui referendum. Juridic nu este în regulă să fie formulată așa întrebarea. Cred că problema de esență, de substanță în România în acest moment este tranșarea paradigmei în care vrei să funcționezi. De la revoluție încoace România a ales un parcurs, pe care Dvs., ca parte a diasporei românești, înțelegeți să îl duceți mai departe. Cam toți înțelegem același lucru.

Însă există partide în România, cum este PSD-ul, care a câștigat alegerile la un scor foarte, foarte mare, și care acum încearcă o deturnare a voturilor într-o altă direcție. Nu a existat niciodată în timpul campaniei electorale vreun mesaj din partea PSD, în care să își asume în fața electoratului măsuri de clemență socială cum sunt amnistia și grațierea. Cu toate acestea, în primele două săptămâni de mandat, în loc să ocupe de bunăstare, de măsuri pe care le aveau în programul de guvernare, au surprins o țară întreagă cu niște ordonanțe pe care, într-un mod ocult, căci acesta este cuvântul, au încercat să le impună într-o ședință de guvern.

Referendumul este necesar în acest moment pentru că altfel nu poți genera dezbatere publică reală (guvernul refuză acest lucru), nici măcar nu dorește să trimită proiectele în Parlament), și doi, tranșezi o dată pentru totdeauna problema societății din România care își dorește sau nu integritate, își dorește sau nu luptă anticorupție. Cred că este cea mai înțeleaptă decizie, ca să nu vă spun că este un joc de șah care îl încearcă PSD-ul acum, o glumiță nesărată, că facem încă două referendumuri în aceeași zi.

Eu cred că trebuie să îi dăm Cezarului ce e al Cezarului, populația din România are dreptul să știe, care sunt măsurile pe care un guvern le ia sau nu le ia, și care este direcția pe care dorește să o imprime societății în care trăiește. Până una-alta avem niște alegeri de făcut, dar alegerile nu se pot face decât în cunoștință de cauză. O dată acest referendum organizat vom ști care ne va fi destinul pe următorii 10, 20, 100 de ani.”

Ionuț Stroe: „Până la urmă gestul președintelui este unul corect. Dacă latura juridică a lămurit-o doamna Gorghiu eu cred că latura democratică, aspectul care ține de consultarea publică este extrem de importantă pentru că acestă temă nu a fost dezbătută și nu s-a regăsit în oferta electorală a nici unui partid politic. Cu atât mai mult acum, când noul guvern PSD-ALDE înțelege să folosească puterea oferită de votul popular în interes propriu.”

Europa Liberă: Președintele a spus că a avut întâlniri la CEDO și la Comisia Veneția și că nu există presiuni din partea nici unei instituții cu privire la situația din penitenciare.

Ionuț Stroe: „Când PSD a lansat ideea unor ordonanțe privind grațierea a invocat faptul că CEDO și Comisia Veneția ne presează să o facem din cauza faptului că penitenciarele din România sunt supraaglomerate. Vizita președintelui Iohannis la cele două instituții de la Strasbourg ajută dezbaterea din România, căci arată că nu există în momentul de față nici un fel de presiune instituțională din partea acestor două organisme extrem de importante pentru prezervarea sistemului de valori ale statului de drept, pentru un asemenea demers legislativ în România.

Discuțiile președintelui de la Strasbourg lămuresc pe toată lumea că nu există nici un fel de sancțiune, nici financiară și de nici un alt tip pentru situația din penitenciarele din România, după cum nu există nici o solicitare sau o presiune pentru grațiere.”

Alina Gorghiu: „Președintele a spus clar, dar simt nevoia să întăresc și eu: „Grațierea și amnistia în viziunea Comisiei de la Veneția, în viziunea CEDO, nu reprezintă soluții pentru problema supraaglomerării din penitenciare.” Nu scoțând mâine 2000 de oameni din penitenciarele din România, eliberându-i, trimițându-i în societatea românească, vei avea penitenciare mai libere. În opt luni de zile, acele penitenciare se supraaglomerează din nou dacă nu ai alte soluții pe care să le implementezi.

Din păcate, ordonanțele sunt făcute cu dedicație. Este prima dată când o grațiere s-ar aplica nu doar celor din penitenciare, ci si a in jur de 8000 de oameni din afara penitenciarelor, inclusiv cei cu pedepse suspendate, între care și dl Dragnea. Sunt sute de hotărâri ale CEDO care sancționează condițiile de detenție- Italia, Ungaria au plătit amenzi usturătoare. Inclusiv România a platit.

O dramă este că în momentul în care ai eliberat omul din penitenciar nu l-ai pregătit să se reintegreze în societate. Este cel mai mare necaz, pentru că 80% din cei eliberați revin in penitenciar ca recidiviști. Renunț la partea tehnică și vreau să vă spun că există o hotărâre pre-pilot pentru România, și este necesar ca în Parlament să discutăm toate măsurile necesare pentru a ușura situația penitenciarelor. Avem soluții de majorare a bugetului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor), de transformare a unor spații în cazări pentru deținuți, construirea unor penitenciare private sau de aplicare unor măsuri alternative de executare a pedepselor. În SUA sau în alte state europene îi pui brățara omului și își execută pedeapsa acasă monitorizat. Ca atare, vom susține referendumul, pentru că este necesar să transăm problema foarte rapid și clar.”

Europa Liberă: Și dacă guvernul de la București va adopta cele două ordonanțe de urgență înainte de referendum?

Alina Gorghiu: „În opinia mea, o dată referendumul declanșat, este foarte, foarte greu să mai demarezi sau să generezi orice act normativ în intervalul acesta. Dar nu m-ar mira să devină adevăr sau realitate scenariul invocat de Dvs. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Cred însă că este o capcană.

Întotdeauna pentru PSD, dorința aceasta de amnistiere și grațiere a propriilor colegi de partid i-a pus la zid și i-a încurcat. Eu am credința că în România anului 2017 nu poți să dai ordonanță dacă toate instituțiile din sistemul judiciar îți atrag atenția că nu este în regulă să adopți aceste ordnanțe, dacă președintele iese și spune că nu e în regulă, și mai presus de toate dacă sunt zeci de români care ies în stradă și spun că vor transparență și dezbatere.”

Europa Liberă: Dle Stroe, doriți o unificare a dreptei din România. Presa a preluat mesajul Dvs. de pe Facebook, în care pledați pentru o alianță PNL-USR. Ce susținere are această idee în interiorul PNL?

Ionuț Stroe: „E o temă pe care mi-aș dori să o dezbatem în cadrul PNL tocmai pentru că noi în momentul generării marii fuziuni între cele două partide am redefinit PNL ca partidul integrator al dreptei românești. În plus, în acest moment traversăm un moment de maximă dificultate politică. Scorul pe care l-am luat în alegeri nu este unul care să ne ofere mari speranțe, am pierdut guvernarea, am pierdut posibilitatea de a da măsura valorii noastre, de ce nu a începe un dialog sănătos, constructiv și transparent cu o formațiune politică ce a transferat marea parte a voturile din bazinul electoral liberal. Chiar dacă a fost partidul care ne-a atacat în campanie, în momentul de față identific foarte multe cauze comune pentru care luptăm.

Am fost acea postare pe Facebook tocmai pentru că răspunsul președintelui USR a fost pozitiv la adresa inițiativei noastre de a scrie o moțiune de cenzură la adresa guvernului social-democrat. Cred că sunt mai multe lucruri care ne unesc decât care ne despart. Mai mult, cred că electoratul dreptei are așteptări în legătură cu o formă de asociere a acestor două partide.

Să nu se înțeleagă că îmi doresc o fuziune sau ceva imediat, nu vreau să grăbesc lucrurile, dar este un obiectiv strategic pe care îl putem defini la congresul care va urma. Este, practic, o relansare a dreptei românești, o recredibilizare, corectă, transparentă, care poate genera în viitor acea alternativă la PSD. Pentru că obiectivul nostru comun este să concurăm cu succes PSD.”

Europa Liberă: La întâlnirea cu președintele de la Strasbourg jumătate dintre cei prezenți erau moldoveni stabiliți aici. Cum apreciați ideea fostului președinte Traian Băsescu care, reacționând la inițiativa președintelui Ionannis privind referendumul despre grațiere, a spus că mai oportun ar fi un referendum despre unirea cu R. Moldova?

Alina Gorghiu: „O mică precizare de natură politică. De fiecare dată intervențiile lui Traian Băsescu au produs efectul invers scontat pentru R. Moldova. Declarațiile sale sunt făcute, de regulă, în cele mai nefericite momente politice, în campanie sau precampanie electorală. Deși declarativ domnia sa își dorește o apropiere a moldovenilor de România, iată că apropierea s-a produse de partea cealaltă. Evident că o știe și o face deliberat, iar lucrul acesta este contrar intereselor statului român. De aceea cred că în spațiul public nu ar trebui să mai fie luate în serios declarațiile acestui om, cel puțin pe R. Moldova, dacă nu în general.”

Ionuț Stroe: „Moldova și unirea reprezintă o temă din care te hrănești electoral și, din păcate superficial, și care lucrează împotriva acestui proiect de reunificare și corectare a unei erori istorice mari. Aș vrea să spun că la întâlnirea cu președintele au venit cetățeni români, căci mulți cetățeni moldoveni au devenit între timp și cetățeni români.

Un referendum în România nu ar modifica absolut cu nimic nici o dată a problemei. Mai mult decât atât o reunificare statală nu ar ține cont de parcursul european al R. Moldova, de faptul că vrem să ne întâlnim în UE cu Moldova. Dorința trebuie exprimată și de poporul moldovean. Cred că mai degrabă R. Moldova ar trebui să pună umărul și să reconstruiască ceea ce iată, se dărâmă sub ochii noștri. Acolo, în UE ar trebui să ne întâlni cu R.Moldova. Colaborăm cu moldovenii, sunt frații noștri, dar să invoci acum tema unirii este cel puțin incorect.”

XS
SM
MD
LG