Linkuri accesibilitate

Președintele Igor Dodon la prima sa conferință de presă susținută la Chișinău


Șeful statului a răspuns timp de o oră şi jumătate la întrebările jurnaliştilor, revenind, totodată, asupra unor declaraţii făcute zilele trecute la Moscova.

Aparatul de la preşedinţie a făcut tot ce s-a putut ca să transforme această primă, de la începutul mandatului, comunicare cu presa moldoveană a lui Igor Dodon într-un eveniment de presă de amploare: conferinţa a fost difuzată în direct la postul public de televiziune şi câteva televiziuni private, precum şi pe platformele online, iar şeful statului a răspuns la toate întrebările, fără ca acestea să fie cumva triate, inclusiv la cele trimise prin internet.

În faţă cu alegătorul de la sate, căci se ştie că de acolo provine cel mai fidel telespectator al postului public de televiziune, Igor Dodon a vrut să dea două veşti „bune” aduse de la Moscova, după cum a specificat chiar el: e o chestiune de câteva săptămâni ca un număr de 50 de mii de gastarbeiteri moldoveni care nu pot intra acum în Federaţia Rusă din cauza restricţiilor obţinute, inclusiv 11 mii - doar pe parcursul lui 2016, să poată reveni acolo la muncă, precum e o chestiune de perspectivă apropiată şi ca lista întreprinderilor moldovene ce pot exporta pe piaţa rusă să fie „substanţial extinsă”, a pretins preşedintele chiar la începutul conferinţei.

Dintre temele de campanie care l-au făcut preşedinte, Igor Dodon a revenit la cea a alegerilor anticipate. A spus că este pregătit să declanşeze procedura de ţinere a unui referendum în care să le solicite cetăţenilor o singură competenţă în plus: cea de a dizolva Parlamentul şi în alte condiţii decât cele conţinute acum în Constituţie – picarea guvernului şi nefuncţionalitatea parlamentului.

„Vreau un singur drept suplimentar – să dizolv parlamentul nu doar în condiţiile actuale, care sunt de fapt imposibil de atins”, a spus Dodon.

Un alt referendum, pe care preşedintele spune că îl vor iniţia socialiştii cât de curând, ar fi de anulare a controversatei legi a „miliardului” - votată de majoritatea parlamentară, dar contestată vehement ca fiind de natură să pună pe umerii cetăţenilor miliardul dispărut în 2014 din băncile moldovene şi care se mai anchetează încă.

La Moscova, unde a fost în prima sa vizită în străinătate, Igor Dodon a declarat că Acordul de Asociere nu a adus beneficii Republicii Moldova şi că ar putea să-l anuleze, dacă va avea după parlamentare o majoritate în legislativ care să-l sprijine, iar, pe de altă parte, că vrea să încheie un acord de cooperare cu Uniunea economică Euroasiatică. Aşa că jurnaliştii au vrut să lămurească ce e asta dacă nu reorientare strategică şi îndepărtare de UE.

„Dacă majoritatea cetăţenilor vor opta în alegeri pentru partide care sunt pentru anularea Acordului de Asociere, cum poate un preşedinte să se opună?”, a răspuns Igor Dodon, reluându-şi totodată tezele prin care contestă efectele acordului, principala fiind că exporturile în UE s-ar fi redus, în loc să crească după semnarea acestuia.

În realitate, însă, aşa cum arată statisticile BNS, dar şi cele ale Comisiei Europene, deşi s-a confruntat cu turbulenţe economice şi financiare majore din cauza furtului miliardului, Republica Moldova a avut totuşi exporturi în ultimii ani mult mai robuste pe piața europeană decât în restul lumii.

Tot din suita de declaraţii făcute de Igor Dodon la Moscova face parte şi cea în care observatorii, dar şi guvernul de la Chişinău au văzut o „asumare periculoasă” a datoriei regiunii transnsitriene faţă de Gazprom, o datorie care se ridică astăzi la peste 6 miliarde de dolari.

A fost la mijloc o interpretare eronată, a spus Igor Dodon. „E o datorie dintre doi agenţi economici. Categoric nu este vorba despre punerea datoriei malului stâng pe umerii cetăţenilor de pe malul drept al Nistrului”, a adăugat el, sugerând totodată că ar miza, în realitate, pe iertarea acestei datorii de către Rusia, în cazul în care s-ar găsi un compromis în problema transnistreană.

XS
SM
MD
LG