Linkuri accesibilitate

Administrația Trump și perspectivele pentru Moldova (Nicolae Negru/Ziarul Național)


„Moldova poate scăpa de șantajul energetic conectându-se la UE prin România” (Report.md).

Chişinăul intră pe axa Moscova-Budapesta,” scrie într-un comentariu publicat pe site-ul ziarului românesc Adevărul geopoliticianul român, Dan Dungaciu în contextul vizitei președintelui Igor Dodon la Moscova. Expertul crede că vizita a avut două mize, iar Moscova a trimis două mesaje: unul către UE, altul către România. Mesajul lui Putin - observă comentatorul - poate fi unul de îngheţare a oricărei discuţii cu România şi o subtilă declaraţie de confruntare regională prin intermediul Republicii Moldova.

În această situație, Bucureştiul va trebui să se pregătească pentru situaţii complicate și nu din cauza lui Dodon, care e un simplu „termometru regional”, spune Dungaciu, ci pentru că, în perspectiva unei eventuale confruntări diplomatice regionale, partenerul Moscovei lui Putin nu va fi preşedintele Republicii Moldova. Dan Dungaciu susține că vizita lui Dodon la Moscova poate să însemne începutul unei confruntări identitare regionale în faţa căreia Bucureştiul trebuie să se pregătească de pe acum în perspectiva lui 2018, când se fac 100 de ani de la Marea Unire şi a lui 2020, la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, când au fost stabilite frontierele noului stat Ungaria. Expertul crede că aceasta este perspectivă din care trebuie privită şi evaluată Republica Moldova şi prestaţia liderilor acesteia.

Ideea jurnalistul Serghei Ilcenko, care semnează un comentariu pe portalul de expresie rusă AVA.MD, e că, „deși lupta politică fierbe în Republica Moldova”, pe direcția externă Moldova începe să acționeze ca o echipă comună. Convingerea autorului e că declarațiile lui Dodon despre posibila anulare a Acordului de Asociere cu UE sunt parte a unui joc, care urmărește să testeze adâncimea vadului în care intenționează să intre Republica Moldova. Moldova nu ar face jocul pro-rus sau pro-european, ci propriul său joc. În acest joc este implicat Plahotniuc și oponenții săi, iar jocul nu are nici dușmani, nici prieteni, ci doar interese interne și externe. Plahotniuc, după părerea autorului comentariului, încearcă să obțină, între altele, anumite bonusuri jucând pe contradicțiile dintre vecini și jucând pe o situație favorabilă. Cât privește Dodon, notează Ilcenko, acesta are interese în interiorul țării, dar, totodată, ar fi parte a echipei de negocieri pe plan extern. „[…] Nu e corect ca Dodon să fie analizat ca un politician pro-rus […] Noul curs al Republicii Moldova, se pare, va fi pro-moldovenesc și extrem de pragmatic, bazat pe principiul „Moldova – mai presus de toate”, menționează Serghei Ilcenko.

Politologul Dionis Cenușa se arată preocupat, într-un comentariu publicat pe site-ul agenției IPN, dacă se implementează sau nu DCFTA în regiunea transnistreană la un an de când Acordul a fost extins și în stânga Nistrului. Autorul scrie că deficitul de informație în acest sens generează suspiciuni și, probabil, confuzii legate de statutul real al procesului de aliniere a Tiraspolului la angajamentele Chișinăului pe linia de liberalizare a comerțului cu UE. Dionis Cenușa notează că nu există încă dovezi clare nici din partea Chișinăului, nici din partea Bruxellesului în ceea ce privește implementarea elementelor centrale ale DCFTA de către Tiraspol și anume: eliminarea și reducerea taxelor la importurile europene. În același timp – observă expertul – exporturile din regiune continuă să ajungă pe piața UE, în baza practicilor vechi, existente în perioada regimului preferențial autonom.

Moldova poate scăpa de șantajul energetic conectându-se la UE prin România”, titrează portalul Report.md, care prezintă trei scenarii în acest sens. Portalul notează că, la modul practic, interconectările posibile între România și RM se pot face pe trei direcții: Nord, Centru și Sud, interesul față de fiecare dintre cele trei interconexiuni fiind variat, în prezent dându-se atenție mai mare interconectării Sud. Anume aceasta este pe lista de priorități a UE, costurile acesteia ridicându-se la circa 200 de mil. de euro, care ar trebui suportate de RM. Pentru a omogeniza însă sectorul energetic din RM cu cel european, notează portalul, nu sunt suficiente doar interconectările, ci și ajustarea legislației, instituțiilor și practicilor la cele europene.

Igor Volnițchi avansează într-un editorial publicat pe portalul Tribuna.md cel puțin trei explicații privitor la zelul premierului Pavel Filip în a derula „mari reforme” în Republica Moldova – după reforma sistemului de pensii, Filip a dat startul la alte trei: reforma salarizării în sistemul bugetar, reforma sistemului de determinare a dizabilităţii și reforma sistemului de supraveghere de stat a sănătății publice. În primul rând, guvernarea face aceste reforme ținând în contextul angajamentelor asumate față de creditorii externi de care depinde finanțarea Republicii Moldova, explică Volniţchi. A doua explicație, în opinia lui, ar fi faptul că reformele respective fac parte din agenda personală a premierului Pavel Filip și din dorința de a rămâne în istorie ca premierul care a realizat cele mai importante reforme în Republica Moldova. A treia explicație ar fi că Pavel Filip și echipa sa pregătesc terenul pentru o altă guvernare și pentru un al premier, autorul menționând ipotezele vehiculate potrivit cărora următorul premier al Republica Moldova va fi Vlad Plahotniuc.

În contextul ceremoniei de învestire oficială în funcție a președintelui SUA, Donald Trump, editorialistul de la Ziarul Național, Nicolae Negru scrie că „Republica Moldova ar putea pierde nu numai asistența tehnică în domeniul securității și apărării, nu numai asistența financiară care se ridică la 1,2 mlrd. USD.” Comentatorul politic consideră că s-ar putea schimba esențial perspectiva Republicii Moldova – șansele de a exista ca stat independent se reduc și reunirea cu România devine o necesitate urgentă. Nicolae Negru crede că crește exponențial riscul unei tranzacții între Putin și Trump pe problema transnistreană, în folosul Rusiei. Preluarea președinției OSCE de către Austria, care simpatizează cu Rusia și se pronunță pentru ridicarea sancțiunilor de după ocuparea Crimeii, nu este o veste bună pentru Republica Moldova, mai observă autorul, căci ne putem aștepta la un front comun ruso-austriac împotriva Republicii Moldova.

XS
SM
MD
LG