Linkuri accesibilitate

Andrei Deviatkov: „În sensul comercial-economic, Moldova are pentru Rusia mai degrabă un rol simbolic”


Andrei Deviatkov intervievat de Liliana Barbăroșie

Interviu cu un expert rus, docent al Institutului de Economie al Universităţii Lomonosov din Moscova.

Referirile preşedinţilor rus şi moldovean la restricţiile comerciale şi problema migranţilor nu au fost suficient de explicite în timpul conferinţei de presă comune de marţi de la Moscova. Chişinăul poate să se aștepte cel mult la anularea restricţiilor pentru vreo 50.000 de migranţi şi la extinderea numărului de exportatori care să poată intra prin excepţie în Rusia, crede expertul rus Andrei Deviatkov, docent al Institutului de Economie al Universităţii Lomonosov din Moscova.

Europa Liberă: Spuneaţi înainte de convorbirile Dodon-Putin de la Moscova că este puțin probabil ca Rusia să facă anumite excepții pentru migranții moldoveni. Cum atunci putem înțelege cuvintele domnului Putin care zicea că îi plac moldovenii și că se va căuta soluția acestei probleme. Ce soluții pot fi găsite în acest sens?

Andrei Deviatkov: „De fapt, președintele Putin în conferința de presă cu Dodon a zis aproape același lucru: dacă vor fi scoase toate restricțiile și migranții moldoveni vor fi legalizați, atunci acest lucru va putea să fie pretins de migranții din toate celelalte țări ale fostei URSS – de exemplu de cei din Kârgâzstanul care are o problemă analogică. La momentul actual pe teritoriul Federației Ruse se află ilegal câteva sute de mii de cetățeni moldoveni – Dodon numea cifra de 200-250 de mii - şi, din câte am înțeles, în urma acestor negocieri, Moscova de fapt nu va face cedări în privința acestei categorii de cetățeni. Deoarece, așa cum am mai spus, organele de drept ale Rusiei sunt foarte sceptice în privința ideii de legalizare a migranților. În principiu, această problemă există şi în Statele Unite ,și în multe alte țări. În ceea ce privește cedările din partea Federației Ruse şi negociate în cadrul acestei întâlniri, este vorba de aproximativ 40-50 de mii de persoane cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul Federației Ruse și care se află acum pe teritoriul Republicii Moldova. În legătură cu acești cetățeni, așa cum a zis președintele rus, va fi creată o comisie specială pe lângă Consiliul Suprem de Securitate al Federației Ruse, şi această comisie va examina o posibilă anulare a acestor interdicții. De fapt, mai devreme spuneam într-un interviu pentru newsmaker.md că legalizarea nu va avea loc. Și aceasta într-adevăr nu se va produce. Problema marii majorități a migranților va rămâne nesoluționată. Totodată, în legătură cu aceste 40-50 de mii de persoane, Rusia este gata, teoretic, să facă o cedare simbolică, astfel încât acești cetățeni moldoveni să poată să revină pe teritoriul Federației Ruse. Însă de data aceasta ei vor trebui să se înregistreze în mod oficial, să obțină patente, să plătească suma necesară timp de 30 de zile etc. Deci, nu este o cedare foarte semnificativă și e o soluție pentru un număr foarte mic de migranți moldoveni”.

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu embargoul rus la producția vinicolă și cea agrară?

Andrei Deviatkov: „De fapt, în decursul întregii întâlniri nu am auzit altceva decât unele formulări generale, inclusiv în legătura cu anularea diferitor restricții comerciale. La acest subiect de fapt nu a fost anunțat nimic. Dimpotrivă, președintele Rusiei a pomenit activitatea comisiei interguvernamentale bilaterale în domeniul comercial-economic în cadrul căreia s-a luat decizia de a anula restricțiile fitosanitare și cele veterinare şi asta doar în cazul colaborării dintre organele vamale ale Moldovei și ale Rusiei, adică în cazul colaborării cu „Rospotrebnadzor” și „Rosselhoznadzor” şi alte organe de control etc. Iar în ceea ce privește „clauza națiunii celei mai favorizate”, această întrebare poate fi soluționată, așa cum președintele Putin a reconfirmat în conferința de presă cu Igor Dodon, doar în cazul negocierilor trilaterale cu Bruxelles-ul. Deci, în cazul acesta, scoaterea restricțiilor legate de partea fitosanitară este posibilă doar în cazul executării „foii de parcurs” stabilită de Rogozin și Calmîc, iar anularea clauzei națiunii cele mai favorizate va avea şanse doar în cazul negocierilor trilaterale cu Bruxelles-ul și în cazul vreunei cedări din partea celui din urmă. Astfel, în ceea ce privește embargoul și restricțiile comerciale, eu nu văd aici nici un progres, nici chiar la nivel simbolic.

Cu alte cuvinte, există o interdicție directă pentru importul în Federația Rusă a vinurilor moldovenești, introdusă de către „Rospotrebnadzor” în anul 2013 și parțial anulată pentru întreprinderile vinicole din Transnistria, Găgăuzia și câteva întreprinderi moldovenești. Păi iată aceste interdicții, teoretic, pot fi anulate, dacă va fi îndeplinită „foaia de parcurs” Calmîc-Rogozin, deci dacă va fi creată o bază electronică pentru schimbul de date despre originea mărfurilor, dacă va fi creat și realizat principiul „ferestrei unice” pentru importul producției moldovenești prin posturile vamale ale regiunii Krasnodar - adică un număr de condiții tehnice în cazul executării cărora Rusia va fi gata să anuleze această interdicție.

Însă în ceea ce privește negocierile cu Bruxelles-ul, aici este vorba despre clauza națiunii celei mai favorizate, introdusă de către Rusia în anul 2014 – o schemă a taxelor vamale majorate în conformitate cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Aceste taxe ajung să zicem pentru struguri la 14-20 %. Deci, astăzi Moldova exportă strugurii pe piața rusă, dar exportatorii moldoveni plătesc taxa vamală respectivă şi aceasta creează o așa-numită retragere din zona comerțului liber, deci nu este chiar un comerț liber, întrucât exportatorii sunt nevoiți să plătească taxele vamale. Și această problemă va fi soluționată doar în cazul în care Chișinăul și Bruxelles-ul vor face cedări Moscovei în domeniul reglementării tehnice, astfel ca normele și standardele reglementării tehnice acceptate în CSI să continue să funcționeze într-un fel sau altul în Moldova”.

Europa Liberă: Se poate la modul serios să credem că Uniunea Europeană va accepta aşa ceva?

Vladimir Deviatkov: „Nu. De fapt eu cred că clauza țării celei mai favorizate, adică aceste taxe vamale majorate vor continua să funcționeze. În rezultatul negocierilor dintre Calmîc și Rogozin în această direcție nu a fost obținut nici un progres. Acum, însă, dacă Rusia va vedea anumite acțiuni reale din partea Chișinăului şi posibil și în contextul unei campanei electorale, deși nu văd aici perspective foarte mari, ea va iniția o anulare treptată și parțială a interdicțiilor fitosanitare şi veterinare impuse la importul producției moldovenești”.

Europa Liberă: Înseamnă aceasta că pentru Rusia nu este de ajuns faptul că Igor Dodon a devenit președinte ca să anuleze embargourile?

Andrei Deviatkov: „Nu, cred că la Moscova se înțeleg foarte bine câteva momente: în primul rând, așa cum a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinței de presă, președintele are împuternicirile sale, însă pentru soluționarea unor probleme comercial-economice este necesară comunicarea cu guvernul”.

Europa Liberă: De ce atunci Igor Dodon a vorbit despre denunțarea Acordului de Asociere? La ce i-a trebuit dacă nu a obţinut anularea embargourilor?

Andrei Deviatkov: „În general mie mi se pare că vizita lui a fost mai mult orientată spre auditoriul din interiorul Republicii Moldova. Deci, el are un anumit repertoriu al declarațiilor, o anumită retorică electorală pe care o utilizează foarte activ pregătindu-se de alegerile parlamentare din anul 2018. Însă nu cred că la Moscova cineva în mod real vrea să pună această întrebare. Mi se pare că la Moscova se înțelege că Acordul de Asociere este deja un fapt realizat și revanșa pe această cale nu mai este posibilă. Chiar Dodon a afirmat că această denunțare va fi posibilă doar dacă el va avea o majoritate parlamentară, care va lua această decizie și pe care el o va susține. Totodată, a fost un interviu foarte interesant cu domnul Kiselev pe sputniknews.com, în care domnul Kiselev i-a adresat lui Dodon o întrebare directă, făcând o sugestie la adresa liderului Partidului Democrat. El a zis că în Moldova există persoane care cumpără voturi în Parlament și a întrebat ce va face Igor Dodon după alegeri în cazul în care el nu va avea majoritatea parlamentară. Mi se pare că Moscova înțelege că, în primul rând, astăzi împuternicirile lui Dodon sunt limitate, și, în al doilea rând, chiar și după alegeri situația politică în Moldova puțin probabil că se va schimba. Dacă acum Moscova îi va face lui Dodon anumite avansuri, va demonstra că îl susține pe Dodon, acest lucru doar îi va slăbi influența, deoarece va stârni împotriva Moscovei toată aripa dreapta a eșichierului politic de la Chişinău. De fapt, acest lucru va stârni împotrivirea față de Rusia și din partea Partidului Democrat, deci din partea majorității de guvernare, mai ales că Dodon nu are nici șanse garantate de a consolida autoritatea sa politică chiar și după alegerile parlamentare din anul 2018”.

Europa Liberă: Rezumând, dacă vor fi îndeplinite toate măsurile din „foaia de parcurs”, este real să așteptăm ca acele 40-50 de mii de persoane care nu pot să intre astăzi în Rusia să o poată face, în anumite condiții, și că vinurile anumitor companii se vor întoarce pe piața rusească?

Andrei Deviatkov: „Cred că da. Cel puțin atunci când Putin zice că este sigur că problema va fi soluționată, există o mare probabilitate că o soluție politică va fi găsită. Și iarăși, cazul migranților este doar o parte mică a unei probleme foarte mari, o parte care va fi soluționată. În ceea ce privește colaborarea comercial-economică, accesul la piața rusă va fi restabilit doar în cazul îndeplinirii „foii de parcurs” semnată de Rogozin și Calmîc. În ea sunt foarte clar stabilite anumite condiții și dacă guvernul de la Chișinău nu va executa aceste condiții, atunci mă îndoiesc că Rusia va anula restricțiile”.

Europa Liberă: Din puctul din vedere economic, ce va avea de câștigat Moscova și ce va avea de câștigat Moldova?

Andrei Deviatkov: „În sensul comercial-economic, Moldova are pentru Rusia mai degrabă un rol simbolic. Schimbul de mărfuri între cele două țări reprezintă doar 0,1 % din tot comerțul Rusiei. De aceea aici este vorba mai degrabă despre anumite momente politice, despre înăsprirea controlului vamal din partea Rusiei în contextul constituirii Uniunii Euroasiatice. Deci, este o problemă politică și administrativă, instituțională. În ceea ce privește Moldova, atunci, într-adevăr, pentru Moldova restabilirea accesului pe piața rusă este o direcție de perspectivă. Însă, iarăși, aici nu trebuie să supraestimăm importanța acestei direcții. De fapt, astăzi Moldova exportă o mare cantitate de producție agricolă pe piețele mondiale. Este vorba despre nuci, struguri, fructe etc. Însă, de exemplu, pentru vinurile moldovenești piața rusă rămâne tradițional o piață de bază. Din câte cunosc, astăzi România crește importul vinurilor moldovenești, însă pentru mai mulți producători moldoveni restabilirea accesului pe piața rusă pe fundalul nepregătirii lor tehnice, logistice și financiare de a exporta pe piețele europene ar fi extrem de importantă.

Voi menționa date simple care demonstrează că dependența comercială a Republicii Moldova de Rusia nu trebuie exagerată. În anul 2012 exportul Republicii Moldova în țările Uniunii Europene a ajuns la mai mult de un miliard de dolari, iar în Federația Rusă – la aproximativ 600 de milioane de dolari. Deci, după introducerea regimului de preferințe autonome comerciale în 2005, Moldova treptat creștea exportul în țările UE. Treptat, volumul general al exportului în UE a devenit mai mare decât în Federația Rusă. Totodată, Rusia rămâne a fi cel mai important partener comercial-economic care poate să importe mărfuri de un miliard de dolari anual. Desigur, pe fundalul remitențelor anuale ale migranților, comerțul pe piața rusă este foarte important pentru producătorii moldoveni”.

Europa Liberă: Și ultimul aspect: există anumite date statistice care ar demonstra că după ce Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, ea a început să admită reexporturi ale mărfurilor europene prin teritoriul său?

Andrei Deviatkov: „Din câte cunosc, pe acest subiect nu există o statistică oficială. În mass-media apar informații și oferă interviuri reprezentanții guvernului moldovenesc, de exemplu, oficialii de la Ministerul Agriculturii, de la alte ministere și direcții, în care se recunoaște că la nivel punctual această problemă într-adevăr există, când, mascate sub marca produselor moldovenești, se exportă mărfurile de origine necunoscută din Grecia, Turcia. Există un indice statistic foarte important al Biroului Național de Statistică din Republica Moldova care arată că a treia parte din exportul moldovenesc reprezintă reexportul. Prezentate drept mărfuri moldovenești, la nivel punctual există încercări de export al mărfurilor din alte țări. Firește, calitatea acestei producții în cazul dat nu este garantată. Din câte cunosc, organele vamale ruse, conform informațiilor oficiale, periodic arestează asemenea livrări. Desigur, trebuie să înțelegm că în Moldova acest lucru este perceput negativ, ca un act politic de restricție. Însă aici aș menționa că în contextul celor spuse mai sus, în general, are loc o însăprire a controlului vamal din partea Rusiei în centextul constituirii Uniunii Euroasiatice. Deci, pe tot perimentrul granițelor sale, Rusia are un comportament mai atent, crește controlul. În acest context, inclusiv Moldova și Ucraina sunt privite mai atent. În plus, nu putem nega și contextul politic. Deci, o anumită statistică nu există, însă sunt anumite încălcări permanente, punctuale care demonstrează că problemă, de fapt, există. Probabil, aceasta nu este o problemă de proporții, însă la nivel punctual aceasta într-adevăr există”.

Europa Liberă: Este oare acesta argumentul principal care explică de ce Rusia vrea să participe în negocierile între Moldova și UE pe probleme comerciale?

Andrei Deviatkov: „Nu, cred că în ceea ce privește reexportul, aceasta este deja o problemă secundară. Problema principală constă în combinarea zonelor comerțului liber din UE și CSI. Ambele zone ale comerțului liber se bazează pe anumite norme ale reglementării tehnice, fitosanitare etc. Bruxelles-ul adesea spune că aceste zone ale comerțului liber sunt compatibile. Însă, de fapt, CSI are stardarde proprii. Astăzi, Moldova trece în totalitate la sistemul european al standardizării. Ce urmări poate avea acest proces? Teoretic, aceasta înseamnă că poate să apară o situație în care un exportator rus al unor mărfuri industriale, ale unor utilaje, în momentul introducerii articolelor sale pe teritoriul Republicii Moldova poate să aibă așa un caz în care la vama moldovenească i se va cere certificatul de corespundere a mărfurilor cu standardele moldovenești care sunt modificate în conformitate cu normele europene. Respectiv, aceasta se numește drept limitare suplimentară a comerțului. Iarăși, desigur, nu putem spune că aceasta este o problemă de proporții. Este clar că în Moldova nu vor exista restricții dure și probleme reale pentru exportatorii din Rusia. Însă clar că aici problema este, în primul rând, una simbolică: dacă doriți să faceți parte din zona comerțului liber al CSI, trebuie să respectați anumite condiții ale Acordului privind zona de comerț liber în care este stipulat, printr-o referință la un anumită convenție că Moldova și toate părțile acestui acord trebuie să se bazeze pe un sistem al reglementării tehnice al CSI, pe așa numitul sistem „GOST”. Deci, pentru Rusia aceasta este o problemă simbolică: trebuie să respectați acordul pentru ca să vă bucurați de toate facilitățile. Astfel, clauza națiunii celei mai favorizate sau taxa vamală majorată, nu va fi anulată de către Rusia până când nu va fi găsită soluția combinării normelor și standardelor celor două zone de comerț liber. Aceasta este problema”.

XS
SM
MD
LG