Linkuri accesibilitate

Harta „Moldovei Mari”, darul cu mesaj al lui Putin către Dodon (România liberă)


Administrația Trump și viitorul relațiilor cu Rusia (Cristian Unteanu/Adevărul).

România liberă publică o analiză despre harta „Moldovei Mari” primite în dar de Igor Dodon de la Vladimir Putin. Ministerul român de externe a găsit „inadecvate şi necorespunzătoare realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova“ declarațiile președintelui moldovean, care iese acum la rampă cu ideea unor granițe așa-zis istorice, mult mai vaste, pentru țara sa. Politicienii și analiștii de pe ambele maluri ale Prutului sunt însă mai preocupați de ce vrea să transmită Putin: harta cu pricina ar reprezenta „interesul strategic al Rusiei pentru spaţiul dintre Prut şi Nistru”.

Europarlamentarul român Andi Cristea, șef al Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, fostul ministru de externe român Titus Corlățean, ambasadorul Moldovei la Națiunile Unite Vlad Lupan, precum și analiști politici de pe ambele maluri ale Prutului, între care Octavian Milewski, Mihai Popșoi, Dionis Cenușă, spun că Igor Dodon „îşi doreşte atât de mult să fie pe placul lui Vladimir Putin încât este dispus să alieneze toţi vecinii Republicii Moldova”; că în această poveste se desenează natura raporturilor pe care Republica Moldova le va avea în continuare cu România; că rezolvarea conflictului transnistrean e tot mai iluzorie. Totuși, arată ei, Igor Dodon nu are prerogative constituționale să negocieze noi granițe pentru țara sa, spun analiștii, iar în privința Transnistriei și nu va putea impune un plan de federalizare, pentru că ideea nu are legitimitate. De fapt, Dodon n-ar face decât să-i ridice involuntar mingea la fileu lui Vlad Plahotniuc, care deja ”se erijează în apărător şi garant al vectorului european”.

În Adevărul, Cristian Unteanu pornește de la anunțul făcut de președintele ales ale Statelor Unite Donald Trump că urmează „o negociere de mari proporţii, de tip geo-strategic, între Moscova şi Kremlin”. „Noua negociere pleacă, exact din punctul în care s-a terminat cea de la Malta, niciodată pe deplin rezolvată [...], scrie comentatorul. Raţionamentul va fi economic, o încercare de supravieţuire în comun şi de exploatare optimă a pieţelor şi resurselor în zone de influenţă”. Ce trebuie să înțeleagă România: că nimeni, nici măcar Rusia, nu are interes ca Uniunea Europeană să se destrame. Dar că în cadrul poziției pe care vor trebui s-o adopte statele europene, fiecare țară va avea atât cât va ști să ceară. Riscul este „să fim lăsaţi la o periferie indiferentă a sferelor de influenţă, noi doar cu noi şi cu capacitatea noastră parcă nesfârşită de a ne urî unii pe alţii, într-un frenetic proces de auto-distrugere”.

Presa e plină de comentarii despre „blitzkriegul” de ieri, de la ședința guvernului de la București. Apăruseră informații că se va adopta fără consultare o ordonanță de urgență care ar fi scos basma curată câteva mii de corupți, unii în închisoare, alții cercetați penal, sau aflați pe înalte funcții în stat. Președintele Klaus Iohannis s-a dus pe neașteptate la Palatul Victoria să prezideze ședința executivului. Constituția îi îngăduie. „Președintele a salvat temporar Justiția de la o lovitură fatală și a evitat o catastrofă”, scrie Cristian Câmpeanu în revista 22. Mai departe însă, adaugă Ioana Ene-Dogioiu la ziare.com, totul va depinde de reacția societății, de susținerea pe carec o va primi sau nu președintele, care nu poate face totul de unul singur.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG