Linkuri accesibilitate

Alexandra Guzun: „Întotdeauna am fost interesată de tălmăcirea viselor, oamenii ar afla mult mai multe despre ei înșiși”


Jurnalul săptămânal la Europa Liberă.

Născută în 6 august 1999 la Orhei. Elevă in clasa a XI-a la Liceul Spiru Haret din Chisinău. De mai multi ani practică voluntariatul. Pasionată de pictură.

LUNI

Uneori mă trezesc înaintea alarmei, și nu pentru că am dormit destul, sau că undeva prin casă se aude gălăgie, ci pentru că hotarul dintre somn și realitate se subțiază atât de tare, încât vrând să îndeplinesc o oarecare acțiune în vis, deschid ochii și ajung din nou în lumea reală. Întotdeauna am fost interesată de tălmăcirea viselor, oamenii ar afla mult mai multe despre ei înșiși dacă ar încerca să înțeleagă ce mesaje le transmite subconștientul prin vise. Mai stau în jur de zece minute în pat, răsfoind „Interpretarea viselor’’ de Sigmund Freud, apoi îmi impun să trezesc în mine voința și pozitivismul necesar pentru a începe ziua, dar m-a cuprins o moleșeală atât de plăcută, încât am lăsat-o pe mama să vină să mă trezească.

M-am trezit peste două ore, de la sunetul soneriei. Medicul meu de familie, la insistența mamei mi-a făcut o vizită, și spre bucuria mea, mă anunță că vacanța mea se va prelungi cu o săptămână. În ziua de luni am lenevit cu poftă, singura mea ieșire a fost datorată lui Leu, căruia îi place zăpada, lumina și aerul curat.

Si o veste bună : de la 1 februarie, studenții din România vor putea călători gratuit cu trenul, la clasa a II-a.

MARȚI

M-am trezit devreme, am auzit cum tata îl drăgostea pe mezinul familiei, câinele nostru Leu, înainte să plece la serviciu. La un moment dat s-a trezit copilul din mine. Fetița aceea blondă cu ochii mari care în fiecare dimineață fugea ștrengărește la părinți în pat ca să ocupe cel mai comod loc pe brațul moale al mămicii. Am sărit din pat și m-am dus la ea. De când am crescut, nu mai avem destul timp pentru noi două, de aceea ne bucurăm nespus de mult când prindem măcar zece minute împreună. Nu o să obosesc niciodată să spun cât de norocoasă sunt că o am. Chiar și atunci când ies din cuvântul ei, știu că ea e de partea mea.

Când rămân acasă în timpul zilelor de școală, obișnuiesc să fac ordine în haosul din camera și viața mea. Sunt într-o oarecare măsură omul extremelor, randamentul muncii mele crește considerabil doar în două cazuri: sau când în jurul meu e dezordine artistica, sau când e curat lună. Marți am avut poftă de prospețime și curățenie, de aceea când m-am așezat la masa de lucru, în jurul meu totul strălucea.

Seara am avut parte de o vizită plăcută din partea unor prieteni de familie. Îmi plac musafirii, dar și mai tare-mi place când domnul Victor vine la noi cu familia sa, de fapt, aș putea spune că noi toți, suntem o familie mare. Este un om cu multă experiență acumulată dea lungul anilor, dar care nu uită să rămână copil în suflet. Face parte din categoria persoanelor ce știu diferența între oameni imaturi, și oameni copii. După ce ne-am luat rămas bun, și fiecare s-a dus la dormitorul său, m-a cuprins o oboseală plăcută, încă o zi ce nu a trecut în zadar!

MIERCURI

Ultima zi a alegerilor online, o zi foarte importantă nu doar pentru candidații la funcția de coordonator general al proiectului Orașul Meu, dar și pentru membri. Deși mă aflu în proiect de doar două luni, am fost alături de el de aproape zece luni. În tot acest timp, când aflam de la prietenii mei că trebuie ceva ajutor, la strângerea semnăturilor, la promovarea festivalurilor, mă avântam cu entuziasm, și așteptam cu nerăbdare perioada recrutărilor. Orașul meu reprezintă o comunitate de oameni cărora chiar le pasă unul de altul, dar mai ales de Chișinău, de la prima ședință generală la care am luat parte, m-am simțit în sânul unei familii.

Am avut parte de o seară minunată, în care am urmărit alături de prieteni cât de plăcut este să ai oameni care te susțin. Nicolae primea zeci de share-uri și mesaje de suport, mă simțeam atât de flatată, de parcă aceste mesaje îmi erau adresate mie.

Deși situația voturilor online era sub semnul întrebării, fiind că amânarea acestora urma să fie votată joi, la cel de-al doilea Congres „Orașul Meu”, mă simțeam mândră că-l cunosc pe Nicu, pentru simplul fapt că în acea seară a preferat să se pregătească de discursul și dezbaterile ce urmau a doua zi, fără a participa la agitația de pe facebook legată de rezultatele votului online.

Am avut parte de o zi agitată, deși totul părea pregătit din timp, mi se părea că timpul se mișcă mult prea repede, iar eu nu reușesc nimic. La ora patru m-am văzut în sfârșit intrată în sala mică a Palatului Feroviar, unde majoritatea membrilor echipei noastre era deja pusă pe treabă. La ora 18, s-au deschis ușile și pentru toți invitații noștri, sala era deja amenajată, responsabilitățile fiecărui membru erau stabilite.

Simțeam cum fiecare membru avea emoții, și membrii mai vechi, și cei mai noi, cu toții am pus foarte mult suflet în Orașul Meu, sau mai bine l-aș numi Orașul Nostru, al tuturor. Pentru noi chiar conta foarte mult ca acel congres să treacă frumos, fiind aniversarea noastră de doi ani, în care cu toții am luptat cot la cot pentru Chișinău.

După ce s-au anunțat rezultatele, oaspeții ne-au felicitat, sala a fost curățată și eliberată, iar noi am dus toate materialele la sediu, am sărbători împreună victoria lui Nicolae Anton, care este si colegul meu de clasă. Fiecare a plecat acasă cu noi așteptări, cu noi viziuni și aspirații, dar cu o melancolie plăcută față de toate amintirile pe care le-am creat, și vom continua să le creăm.

Citesc un top al celor mai bune licee din capitală. Mă bucur ca Spiru Haret e printre primele. Deși nu trebuia să merg la școală, și plănuisem să dorm până pe la vreo 10, am fost trezită de mama. Adusesem cu o seară înainte o floare de la sediu, ce era pe jumătate moartă, știind că mama e bună la resuscitarea florilor, m-am gândit că nu s-ar supăra să mă ajute. Am discutat starea florii după care am luat micul dejun împreună.

Am uneori stări pline de aspirații, iar azi am avut parte de așa o dimineață. M-am așezat la masa de lucru, și am scris articole cât pentru 2 săptămâni înainte, am căutat universități, am analizat niște modele de CV, și nici nu am observat cum afară deja s-a înnoptat.

Mi-am luat scurta, și am plecat spre localul unde alături de toți membrii „Orașul Meu” vom sărbători doi ani de activitate.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG