Linkuri accesibilitate

Cum poate coopera Rusia cu Occidentul într-un stat post-sovietic (I.Chifu / Adevărul)


Politica moldovenească are două mari probleme – abundă în bandiţi şi în partide moarte (I.Volnițchi / Tribuna.md)

Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu în care acesta constată că două fenomene au marcat ultima săptămână, și anume activismul și dorința de a se afla în prim-plan al noului președinte Igor Dodon și mesajul transmis noului președinte american Donald Trump de către proaspătul președinte ales al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Aceste elemente, continuă autorul, vin să marcheze tema mai importantă a modului în care poate coopera, de fapt, Rusia cu Occidentul într-un stat post-sovietic. Și, susține editorialistul, Chișinăul e în spatele Ucrainei, geografic, deci orice cooperare reclamă nuanțări și limite evidente pentru a nu schimba realitatea și forța Kievului de a se apăra și a apăra Occidentul în fața agresiunii ruse. Iulian Chifu este de părere că alegerea lui Dodon ca președinte într-o republică parlamentară are lor în contextul unei majorități și guvernări declarat pro-europene. Dacă însă termenii de cooperare propuși de Rusia sunt cei ai acțiunii și declarațiilor lui Dodon, un asemenea contra-argument va afecta fundamental orice tip de cooperare între America lui Trump și Rusia lui Putin pe toată aria, încheie autorul.

Igor Volnițchi semnează un editorial publicat pe Tribuna.md și, susține acesta, politica moldovenească are două mari probleme – abundă în bandiţi şi în partide moarte. Autorul face referire la inițiativa autorităților pe care o numește preocupare pentru o nouă amnistie fiscală prin care, scrie autorul, ar fi iertați cei care neplătind impozite, au făcut averi pe căi ilegale. Igor Volnițchi se întreabă ironic de ce nu s-ar face și o amnistie politică, să plătească un procent anume din averile făcute pe seama furtului din bunul statului şi să le garantăm că pe viitor nu vor avea probleme cu legea, dar cu condiţia obligatorie că pleacă pentru totdeauna din politică? În acest caz, crede autorul, în Moldova practic nu ar rămânea partide şi politicieni. Doar două-trei partide cu politicieni mai mult sau mai puţin integri, dar care ar asigura în sfîrşit o clasă politică responsabilă în stare să asigure dezvoltarea RM pe un făgaş normal, concluzionează Igor Volnițchi.

Același portal, Tribuna.md îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță, care consideră că sistemul electoral mixt este, probabil, o unică șansă a actualei guvernări, în situația ei actuală, de a păstra puterea. Analistul notează că discuțiile despre sistemul electoral mixt fac parte dintr-o campanie mai largă mediatică a democraților și a noului președinte al acestui partid, Vlad Plahotniuc, iar argumentul este ca să aducă alegătorul mai aproape de politic sau ca alegătorii să-i controleze pe cei aleși, să aibă o legătură mai puternică cu parlamentarii”, a precizat Ion Tăbârță. În opinia sa, „luând în calcul cât de mult s-a întărit PDM în teritoriu și ducându-ne la acest sistem electoral mixt, desigur că din start acest partid pornește cu un mare avantaj”.

Report.md publică un interviu cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. În opinia sa, vectorul european este ameninţat de o serie de factori de ordin intern şi extern. Expertul susține că legitimitatea statului este tot mai şubredă, autoritatea sa este sfidată constant la Tiraspol, Comrat, Taraclia şi Bălţi, iar economia sa este la pământ. În același timp, menționează Chirilă, clasa politică nu mai este reprezentativă, corupţia este sistemică, societatea este profund dezbinată, iar principalele instituţii, Guvernul şi Parlamentul, nu sunt suverane în luarea deciziilor. Un astfel de stat este o pradă uşoară pentru politica revanşardă a Federaţiei Ruse, opinează expertul. Întrebat ce riscă Moldova în cazul în care Igor Dodon va reuși să denunțe Acordul de Asociere cu UE, Victor Chirilă a spus că pagubele economice se vor ridica la sute de milioane de euro, iar daunele politice vor fi imense. După părerea sa, se lasă așteptate schimbările calitative în activitatea justiţiei, Procuraturii, în combaterea corupţiei şi a bunei guvernanţe.

„Legile anti-corupție nu pot funcționa într-un stat capturat”, titrează același portal (Report.md). Este un articol în care jurnaliștii fac o analiză a măsurilor de luptă cu corupția promovate în ultimii ani. În material este citată Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, care susține că „arestările operate de Centrul Naţional Anticorupţie în 2016 după principiul „cea mai bună prevenire a corupţiei este combaterea ei”, a generat anumite progrese, în sensul că funcţionarii nu vor mai fi atât de tentaţi să comită acte de corupţie. Dar, probabil, acest lucru se referă mai mult la funcţionarii de rang mediu sau de jos. Principala problemă a Moldovei este corupția mare. La acest capitol avem probleme serioase, iar cel mai grav este că Parlamentul protejează anumiți funcţionari asupra cărora planează suspiciuni de corupţie”, opinează Galina Bostan.

Și Lilia Carasciuc, directoarea executivă a Transparency International Moldova, crede că „explozia” masivă a corupţiei în ultimii ani a coincis cu fenomenul capturării statului: „Pe de o parte, sunt reformate organele abilitate, iar pe de altă parte este blocată orice modificare a cadrului legal, pe de o parte este reformat sistemul judiciar, iar pe de altă parte în funcţii sunt trimise persoane în privinţa cărora planează suspiciuni de corupţie.”

XS
SM
MD
LG