Linkuri accesibilitate

Absenţa unei linii unitare privind siguranţa internă din Germania


Angela Merkel e apreciată de 56 % din electorat

Avertismente împotriva folosirii temei ca muniţie electorală

Atentatul asupra unui Tîrg de Crăciun din Berlin a declanşat în Germania o amplă discuţie privind siguranţa internă. Ministrul federal de interne, creştin-democratul Thomas de Maizière, de pildă s-a pronunţat (într-un editorial din Frankfurter Allgemeine Zeitung) pentru o centralizare a activităţii serviciilor secrete şi oficiilor de combatere a criminalităţii (BKA). Propunerea ministrului a fost taxată imediat ca o încercare de slăbire a principiului federal. Ministrul pornise de la cazul teroristului Anis Amri care s-a deplasat nestingherit dintr-un land federal în altul. Informaţiile despre tunisianul, considerat extrem de periculos, nu au circulat într-un mod adecvat între responsabilii diferitelor land-uri federale. Astfel, din punct de vedere operativ, supravegherea lui Amri a fost mai mult decît deficitară.

Pentru a reduce vulnerabilitatea societăţii germane s-au lansat diverse propuneri. Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CSU) şi-a relansat propunerea privind înfiinţarea unor centre de triere la frontiere. În cadrul acestor centre ar urma să fie împiedecată intrarea pe teritoriul german a persoanelor suspecte sau fără şanse de a obţine azil. Totodată, bavarezii susţin limitarea anuală a numărului de refugiaţi la 200.000. Coaliţia guvernamentală creştin-democrat/social-democrată, cît şi opoziţia parlamentară resping această propunere. Cearta între creştin-democraţii Angelei Merkel şi creştin-socialii bavarezi ar putea afecata negativ rezultatul alegerilor generale din septembrie şi să reducă astfel şansa cancelarei de a fi realeasă ca şefă a guvernului. Asta în ciuda faptului că activitatea Angelei Merkel este apreciată de către alegătorii germani într-o proporţie de 56 la sută (precum rezultă din ultimul sondaj dat publicităţii de televiziunea publică, ARD.) Avînd în vedere faptul că anul 2017 este unul electoral, liderul social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a avertizat (într-un interviu televizat, ZDF) faţă de o „ideologizare a campaniei electorale”. El a respins criticile ministrului de interne care vorbise de lipsă de cooperare a social-democraţilor, reproşîndu-i acestuia faptul că a neglijat ocuparea a 14.000 de posturi din cadrul poliţiei.

În pofida acestor controverse, mai toate partidele s-au pronunţat pentru o accelerare a procedurilor de expulzare în cazul unor infractori sau potenţiali terorişti.

Din datele statistice publicate la începutul acestui an rezultă că în Germania trăiesc circa 4,7 milioane de musulmani. Asta înseamnă 5,7 procente din totalul populaţiei din Germania - de 82,2 milioane. Fiecarea al 4-lea musulman s-a stabilit în ultimii 2-3 ani în Germania. 50 la sută dintre musulmani sînt etnici turci, ceilalţi vin din zona Balcanilor (500.000), din Orientul Apropiat (800.000) şi Africa de Nord.

Comentînd aceste date, presa germană a relatat că numărul extremiştilor islamişti intraţi în vizorul autorităţilor se cifrează la 224. Nici unul nu deţine cetăţenia germană. 62 de persoane din această categorie ar trebui să părăsească imediat Germania, fiindcă solicitarea de azil fusese respinsă. Problema este că ţările de provenienţă, ca de exemplu Tunisia, nu îi reprimesc. Politicienii germani propun acum înăsprirea reglementărilor privind măsurile de arest pentru persoanele cu azilul respins cît şi pentru persoanele suspecte de terorism şi activităţi islamiste.

Din ultimele sondaje se desprinde că teama germanilor faţă de terorism este destul de redusă. 57 la sută cred că Germania este în siguranţă, iar 88 la sută din populaţie are încredere în activitatea poliţiei. Pe de altă parte, însă se observă o creştere a influenţei propagandei naţional-populiste şi instrumentalizarea politică a temerilor populaţiei. Asta se reflectă foarte bine în sporirea numărului celor care ar vota partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Pentru acest partid anti-migraţie, eurosceptic şi xenofob ar vota 15 la sută din electorat, ceea ce ar însemna ca în viitorul Bundestag să intre un partid înrudit ideologic cu Frontul Naţional din Franţa sau Partidul aşa zis liberal din Austria (FPÖ).

În ceea ce priveşte combaterea fenomenului migraţiei ilegale, potrivit ziarului Welt am Sonntag, autorităţile germane au arestat anul trecut 900 de călăuze. În cazul „călăuzelor” arestate este vorba despre persoane din Siria, Polonia, Germania, Irak şi Rusia. (În anul 2015, poliţia a arestat 3.300 de „călăuze“; scăderea numărul se explică prin faptul că, între timp, aşa numita rută balcanică fusese închisă.)

XS
SM
MD
LG