Născut la 29 decembrie 1955 în Nisporeni, Republica Moldova. Absolvent al Colegiului Republican de Arte Plastice A. Plămădeală din Chişinău şi al Universităţii de Arte G. Enescu, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design. Secţia pictură. Clasa profesorului Corneliu Ionescu, Iaşi, România. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici Profesionişti în cadrul UNESCO, Paris. A fost preşedinte al secţiei pictură a U.A.P. din Moldova. Din 2002 este Director al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. A participat la peste 300 de expoziții reprezentative de artă contemporană, naţionale şi internaţionale, organizând şi 30 de expoziții personale în diverse muzee și galerii de artă, din ţară și străinătate.
Luni
O zi obișnuită, după o duminică în care mi-am permis să stau acasă, fără ca să merg la atelier. Trebuie să recunosc că sunt supărat că nu prea reușesc să lucrez în atelier, în ultima vreme, așa cum mi-aș dori. În ultimele zile m-a afectat și o viroză care m-a forțat să am și eu zile de odihnă, cel puțin, de Anul-Nou.
Pe la amiază am fost sunat de maestrul Eugen Doga, ca de obicei bine dispus. După un schimb de felicitări și urări de bine cu ocazia acestui început de an, am continuat discuția. Sunase de fapt să mă invite la salonul muzical pe care îl organizează la el acasă în fiecare an, pe 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu. Surprinzător, mi-a propus să expun câteva lucrări în contextul salonului. Mi s-a părut o idee bună, care mă onorează, de aceea i-am răspuns afirmativ, fără ezitare. Am stabilit o întâlnire pentru a doua zi la el acasă, pentru a gândi împreună conceptul expunerii.
Spre seară am ajuns la atelier, unde urma să aleg o lucrare pentru expoziția Eminescu, organizată tradițional de uniune, la Centrul „Constantin Brâncuși”. Din păcate, se pare că expoziția respectivă este doar un model de inerție locală. Mi-am expus de mai multe ori părerea referitoare la subiectul respectiv, insistând asupra ideii că o expoziție dedicată lui Eminescu nu poate fi organizată anual. De altfel, expoziția de mult nu mai are aproape nimic în comun cu Eminescu, pentru că lucrările expuse ilustrează diverse tematici... Oricum, dacă aceasta continuă pe parcursul ultimilor 10-15 ani, înseamnă că organizatorii au o altă părere… iar solidaritatea mea față de comunitatea noastră artistică, se pare că devine și ea la fel de inertă…
Ajuns în atelier, am lucrat până târziu, fără să-mi aduc aminte de lucrarea pe care trebuia să o aleg pentru expoziție.
Marți
Anul acesta fiind puși în mare încurcătură de lipsa bugetului pentru continuarea lucrărilor de restaurare la muzeu, am solicitat o întâlnire cu vice-ministrul Culturii. Din păcate, nu am reușit să găsim o soluție, întrucât se știe că Legea bugetului nu poate fi rectificată decât la sfârșitul primului semestru. Am plecat de la MC și mai indispus…
La prânz am mers la maestrul Eugen Doga. La intrare, am întâlnit-o pe Silvia Hodorogea, înțelegând că filmase un reportaj, pentru Mesagerul de seară, în care urma să se facă anunțul despre Salonul muzical. Am o mare admirație față de tot ce face această jurnalistă în materie de promovare a valorilor și evenimentelor culturale prin intermediul televiziunii naționale. Am schimbat câteva vorbe în grabă, după care ne-am retras în casă cu maestrul Doga și cu soția acestuia Natalia, care m-au întâmpinat la intrare. Am avut o întâlnire călduroasă: am discutat despre mai multe lucruri care se produc în cultură, în fața
Îl avem pe Doga la Chișinău, dar nu suntem în stare să-l promovăm noi primii, nemaivorbind despre faptul că s-ar cuveni să avem creația integrala a maestrului imprimată pe CD-uri....
șemineului aprins. Am stabilit și modul de prezentare a lucrărilor mele în cadrul salonului muzical, după care am continuat discuția la masă. La plecare, am primit în dar două CD-uri originale produse unul în România, iar altul în Rusia. M-am gândit cât de neputincioși și ignoranți suntem: îl avem pe Doga la Chișinău, dar nu suntem în stare să-l promovăm noi primii, nemaivorbind despre faptul că s-ar cuveni să avem creația integrala a maestrului imprimată pe CD-uri.
La sfârșitul programului de la muzeu, am avut o întâlnire cu reprezentanții firmei de audit, care ne-au prezentat raportul controlului asupra valorificării grantului de finanțare, acordat de Guvernul României, pentru restaurarea muzeului. Am avut o discuție legată de proiectul de restaurare a muzeului, în care s-au arătat mulțumiți de nivelul înalt de executare a lucrărilor de reabilitare a sediului „Dadiani” și de managementul acestora.
Seara, ajuns acasă, am primit o invitație la un Simpozion de artă organizat de Ministerul Culturii din Senegal. Curios, nu am fost încă niciodată în Africa. Trebuie sa mă gândesc…
Miercuri
Am început să pregătim o expoziție importantă care va avea loc la muzeu, mai aproape de Ziua Națională a Culturii. O expoziție dedicată marelui pictor român Paul Gherasim, în cadrul căreia vor fi expuse lucrările a 28 de artiști români, nume sonore în arta românească, care l-au cunoscut personal și care au fost apreciați de maestru. Știu că maestrul Paul Gherasim și-a dorit foarte mult să ajungă cu o expoziție la Chișinău. Dar n-a fost să fie... Am discutat la telefon de mai multe ori cu organizatorii expoziției de la Galeria Romană din București. Emil Ene, directorul galeriei, a acceptat cu mare entuziasm invitația noastră de a prezenta expoziția și la Chișinău.
Timp de mai bine de o lună suntem în legătură permanentă, în ideea realizării unui eveniment pe măsura harului regretatului artist. Expoziția se vrea un omagiu adus pictorului Paul Gherasim, pe care l-am prețuit și l-am admirat cu toții în timpul vieții și mi-ar plăcea să cred că va fi o expoziție de înaltă ținută artistică. Dar mă mai gândesc și la faptul, că aceasta nu ar trebui să fie una care să uimească, să șocheze… care sa-i tulbure liniștea maestrului. Paul Gherasim a iubit foarte mult oamenii, iar într-un mod cu totul aparte a iubit țăranii. A fost mentorul renumitului Grup „Prolog” precum și al multor artiști care și-au fructificat talentul. El a cultivat mereu sentimentul smereniei în pictură, dar și în contextul expunerii operelor de artă. Aceste considerente ne impun o ținută specială a esteticului expunerii, în care clemența să nu lase loc pentru discursul vehement. Între timp, mi s-a solicitat la telefon să aduc o lucrare la galerie pentru expoziția Eminescu.
A trebuit să merg în grabă la atelier să iau o lucrare pentru expoziția organizată de mine.
Tudor Zbârnea - un interviu la Europa Liberă (2013)
După amiază mi-a făcut o vizită scurtă Mihai Tăruș. În perioada de iarna, Mihai stă în atelierul de la Sankt-Petersburg, revine doar spre primăvară la Chișinău, dar de Crăciun, pe stil vechi, își vizitează mereu mama. Resimt tot mai mult lipsa de comunicare cu Mihai, de aceea încercăm să ne întâlnim de fiecare dată când apare la Chișinău. Stabilisem din timp să ne întâlnim la muzeu, pentru a vedea împreună expoziția Mihai Grecu. După ce am vizitat vernisajul am avut un schimb de păreri. Mihai s-a arătat impresionat de conceptul de organizare a expoziției. Am discutat, la un ceai, despre mai multe lucruri, în general, care se produc în artă la ora actuală. A plecat grăbit pentru că își lăsase singură mama, care era bolnavă. Am stabilit să mergem împreună într-o zi ca să vizităm expoziția Mihai Grecu și Dumitru Peicev, organizată într-o galerie dintr-un centru comercial din Chișinau. După ce ne-am despărțit, am primit de la București toate materialele solicitate pentru pregătirea expoziției Omagiu lui Paul Gherasim, încât a trebuit să începem imediat pregătirile pentru tipar.
Joi
La primele ore am fost sunat de la București, pentru a modifica data vernisajului expoziției Paul Gherasim, de pe 13 ianuarie, pentru luni, 16 ianuarie. A trebuit să mă gândesc cum să-mi modific programul pentru alte activități planificate. Va trebui să panotăm expoziția sâmbătă și duminică și voi fi pus în încurcătură cu pregătirea expunerii mele în cadrul salonului maestrului Doga. În cele din urmă am acceptat.
După amiază am primit un telefon de la Mihai. Am amânat vizionarea expoziției Grecu și Peicev pentru a doua zi, întrucât eram foarte ocupat cu treburi de la muzeu.
Spre seară am ajuns la atelier, unde am lucrat până târziu.
La ieșire din atelier mă sunase de la București Călin Stegerean, directorul Muzeului National de Artă al României, care mi-a spus că au avansat cu selecția lucrărilor, dar în același timp s-a arătat puțin îngrijorat de cele ce se întâmplă la Chișinău. Vorbind despre organizarea anul acesta, pentru prima dată la Chișinău, a unei expoziții Ștefan Luchian, cu lucrări din colecția muzeului din București, se interesa dacă nu cumva am putea avea probleme. Presupun că ieșirile agresive antiromânești și comportamentul inadecvat al noului președinte îl pun în gardă. Am încercat sa-l asigur că nu pot apărea niciun fel de probleme. O expoziție cu opere clasate va fi organizată în
Din păcate, mai rămân încă mulți lideri politici la noi, care nu-și recunosc nici apartenența culturală, cu atât mai mult pe cea națională ...
conformitate cu toate rigorile privind împrumutul operelor și protejarea patrimoniului cultural, pentru perioada de expunere. Din păcate, mai rămân încă mulți lideri politici la noi, care nu-și recunosc nici apartenența culturală, cu atât mai mult pe cea națională. În ultimele decenii, politicul nostru este atât de alambicat, încât suntem nevoiți să ne revendicăm continuu identitatea națională.
Vineri
O dimineață frumoasă de iarnă cu zăpadă fulguită. Sper să nu se înzăpezească drumurile, să reușească să ajungă la Chișinău, săptămână viitoare, expoziția Paul Gherasim. La prima oră am primit un telefon încurajator de la minister. Se pare că se vor găsi soluții pentru continuarea finanțării lucrărilor de restaurare a sediului „Dadiani”.
La birou multă rutină, ca în fiecare început de an. In sfârsit, am primit raportul audit, semnat si stampilat pe care în grabă l-am depus la dosarul pe care l-am transmis ambasadei române. Mergem înainte.