Bună ziua, dragi ascultători, la microfon Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene.
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a Crăciunului, Radio Europa Liberă vă oferă un program special de daruri muzicale, realizat de colegul nostru Victor Eskenasy. Mai întâi însă, ca de obicei, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:
Președintele Igor Dodon i-a propus o întâlnire de „familiarizare” noului lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, informează Interfax, citând serviciul de presă al regimului separatist transnistrean. Data și alte detalii ar urma să fie stabilite ulterior, se mai spune în declarație. Interfax amintește că Igor Dodon a promis să viziteze Transnistria înainte de Anul Nou. Noul președinte de la Chișinău și-a atras criticile unor politicieni și formatori de opinie pentru că l-a felicitat pe Krasnoselski pentru victoria în alegerile nerecunoscute internațional de la 11 decembrie și pentru că ar avea o atitudine prea „împăciuitoare” față de separatiști.
Noul șef al executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a spus că una din prioritățile echipei sale va fi o amplă reformă a sistemului de impozitare. În paralel, administrația separatistă din regiunea transnistreană va continua să optimizeze cheltuielile bugetare, dar nu și pe cele din sfera socială, a promis Martînov. El a adăugat totodată că nu se va renunța la practica reglementării prețurilor la așa-numitele mărfuri și servicii sociale în stânga Nistrului. La o întâlnire, miercuri, cu echipa sa de economiști, Alexandr Martînov a mai spus, citat de presa locală, că „în anii ce urmează, deficitul bugetar se va menține, întrucât prea mare este discrepanța dintre venituri și cheltuieli” și a cerut măsuri de reducere a deficitului. „Mulți spun că Transnistria este un stat nerecunoscut. Factorii obiectivi externi există, dar noi putem influența mediul intern, putem elimina barierele administrative”, a explicat noul șef al executivului, care crede, de asemenea, că regiunea separatistă poate deveni atractivă pentru investiții. Noul lider al administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut recent Moscovei sprijin financiar pentru depășirea gravei crize valutare cu care se confruntă regiunea transnistreană, de aproape un an.
Serviciul vamal de la Tiraspol susține că în 2016 veniturile pe care le-a vărsat în bugetul regiunii transnistrene au scăzut cu 18%, comparativ cu anul trecut. Vama regiunii separatiste spune că a reușit să îndeplinească doar pe jumătate planul de acumulări bugetare. Potrivit datelor sale, anul acesta, comerțul regiunii separatiste cu Rusia s-a redus cu 28%, cu Ucraina – 27% și cu restul Republicii Moldova – 18%. Administrația secesionistă de la Tiraspol dă vina pe criza economică globală și regională, dar și pe ceea ce numește drept o blocadă comercială din partea Moldovei și Ucrainei. Chișinăul și Kievul resping acuzațiile și spun că nu cer decât intrarea în câmpul legal al agenților economici din regiunea transnistreană.
Guvernul de la Chișinău a extins permisiunea de import a produselor petroliere prin regiunea separatistă transnistreană până pe 1 iulie 2017. Executivul a adoptat decizia în ședința sa de miercuri, transmite agenția Infotag. Pe 9 noiembrie, Guvernul moldovean a adoptat o hotărâre prin care a permis, temporar, până la finele acestui an, importul de produse petroliere prin Transnistria și vămuirea lor la postul feroviar vamal Bender-2, amplasat în satul Varnița. Potrivit guvernului, decizia din noiembrie fusese luată la insistența agenţilor economici, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, și ar fi fost coordonată cu partea ucraineană. În vara acestui an, Kievul a blocat livrarea pe calea ferată a carburanților în regiunea transnistreană și a redirecționat fluxul acestora spre Ocniţa, în nordul Moldovei. Măsura a supărat Tiraspolul care a numit-o drept blocadă și a amenințat cu măsuri de răspuns. Cel mai mare importator de produse petroliere din Transnistria este compania Sheriff, care după așa-zisul scrutin prezidențial din 11 decembrie 2016 controlează acum întreaga putere din regiunea separatistă.
Ministerul de externe de la Moscova speră că „alegerile care au avut loc în anul 2016 pe ambele maluri ale Nistrului să impulsioneze pozitiv procesul reglementării transnistrene”, se spune într-un raport de bilanț al activității instituției, publicat recent. În raport se mai afirmă că „în baza propunerilor părții ruse a fost realizat cu succes principalul obiectiv din ultimii doi ani – readucerea părților la masa de tratative și reluarea întâlnirilor în formatul 5+2”. Negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, împreună cu reprezentanții mediatorilor și observatorilor (OSCE, Rusia, Ucraina, UE și SUA) s-au reunit la începutul verii la Berlin, sub egida președinției germane a OSCE. Protocolul semnat la Berlin însă nu a mai fost realizat în practică, exceptând chestiunile de ordin ecologic. Prevederile sale a fost calificate de experți străini și din Moldova drept o recunoaștere a elementelor statalității regiunii transnistrene, între care recunoașterea diplomelor de studii și a plăcuțelor auto emise de autoritățile separatiste. Președinția germană a OSCE și-a exprimat regretul pentru lipsa de progres în aplicarea protocolului.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu liderii unor foste republici sovietice luni la St. Petersburg, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la dezmembrarea Uniunii Sovietice. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Putin crede că dispariția Uniunii Sovietice în 1991 a fost un dezastru și că este acum nevoie de „o nouă integrare în spațiul fostei Uniuni Sovietice”. La summitul de luni au participat țările din Uniunea Economică Eurasiatică și Organizația Tratatului Colectiv de Securitate. R. Moldova nu face parte din aceste structuri. Putin a spus la reuniunea de ieri că până în 2025 țările membre vor forma piețe comune financiare și ale petrolului și gazelor, cu reguli „armonizate” de comerț.
***
În atmosfera prelungită a sărbătorilor de iarnă, marcate adesea și pe stil nou dar și pe stil vechi în Republica Moldova, vă invit să ascultăm în continuare un program muzical special realizat de colegul nostru Victor Eskenasy, cu ocazia Crăciunului, un Crăciun în ritm și blues.
***
Radio Europa Liberă vă dorește Sărbători fericite și vă propune un nou program muzical special de Crăciun. Un Crăciun în ritm și blues…
Ritm înainte de toate pentru a da puțină culoare acestei seri speciale, cu Oscar Mchollie și al său hit „Dig That Crazy Santa Claus”.
Hadda Brooks
În mod tradițional se vorbește, iar melodiile de blues o repetă cu insistență, despre un „Crăciun Alb”/„White Christmas”. Nu prea mai este înzăpezit astăzi, dar Hadda Brooks vă aduce aminte…
În anii 1920, zăpada era prezentă, iar una din marile orchestre de jazz ale lumii, cea a lui Count Basie, se extazia cîntînd „I wanna See Santa Claus” („Vreau să-l văd pe Moș Crăciun”). Ascultați:
Count Basie Orchestra, care a aniversat anul acesta 80 de ani…
Roy Milton, clasic interpret american de blues și un „Blues al Vremii Crăciunului” („Christmas Time Blues”).
O versiune a Christmas Time Blues
Toți cei ce se iubesc vor să petreacă împreună Crăciunul. Una din temele obsedante ale bluess-ului. „Please, Come Home for Christmas”/„Te rog, vino acasă de Crăciun” cu un cîntăreț ce nu poate lipsi din nici o antologie a genului, Charles Brown.
„Black Night”/„O noapte neagră”) cea de Crăciun, dar ce noapte… Charles Brown din nou.
Iar din albumul „Cele mai bune melodii ale lui Charles Brown”, o urare repetată de toți „Merry Christmas Baby!”
„Marry Christmas” (Crăciun Vesel”), vă urează în încheiere în ritm de blues și Mari Johnes împreună cu Orchestra Jimmy Moore.
Nu-mi rămîne decît să vă urez încă o dată Sărbători fericite! și La Mulți Ani! în numele redacției noastre, amintindu-vă că ascultați Radio Europa Liberă.