Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „Politica paşilor mici în reglementarea transnistreană nu prea are alternativă astăzi”


Igor Dodon și Vadim Krasnoselski, împreună cu episcopul de Dubăsari și Tiraspol, la Biserica Sf. Aleksandr Nevski din Bender

Fostul negociator al Chișinăului pentru reglementarea transnistreană, despre întâlnirea președintelui Igor Dodon cu noul lider de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.

Presedintele Igor Dodon s-a întâlnit, în premieră, la Bender, cu noul lider tiraspolean Vadim Krasnoselskii și l-a felicitat pentru victoria în alegerile transnistrene din 11 decembrie, nerecunoscute internațional. Guvernul pro-european de la Chisinau nu a comentat, deocamdată, întrevederea Dodon-Krasnoselskii. Deputatul Eugen Carpov, fost vicepremier responsabil pentru reintegrare, critică felul în care șeful statului vrea să rezolve problema transnistreană.

Eugen Carpov: „Din punctul de vedere cum a fost organizată şi mediatizată această vizită, eu aş avea mai multe semne de întrebare, decât opinii referitoare la perspectivele unui asemenea dialog. Faptul în sine că s-a întâlnit domnul Dodon cu reprezentanţii din regiunea transnistreană este unul normal. Important este ce se discută, în ce formă se discută, ce angajamente se acceptă în baza acestor discuţii. Şi eu tare mă tem ca domnul Dodon să nu o înceapă, aşa cum a fost pe perioada domnului Voronin, când dânsul a devenit preşedinte şi a încercat să rezolve problema transnistreană în două luni, mergând pe compromisuri, pe care după aceea le-a regretat foarte mult, semnând documente care după aceea au fost denunţate de partea moldovenească şi tot aşa. Referitor la întâlnirea domnului Dodon cu Krasnoselski, în primul rând, trebuie să vedem care este formatul discuţiilor, pentru că cu toţii ne dăm seama că domnul Dodon nu are nici instrumente pentru discuţii şi negocieri, nu are o echipă, nu are competenţe.”

Europa Liberă: De ce nu are echipă? În echipa sa are un consilier care a fost negociator şef din partea Chişinăului, domnul Şova. Dar a trezit nedumerire faptul că nu a fost inclus în componenţa echipei domnului Dodon domnul Balan, care este vicepremier pentru Reintegrare.

Eugen Carpov: „Exact. Aţi punctat mai multe elemente pe care voiam să le menţionez. Domnul Dodon are un consilier cu misiunea de a consilia preşedintele pe problematica transnistreană. Dar în Republica Moldova, în cadrul guvernului există un viceprim-ministru, asistat de un Birou pentru Reintegrare, care elaborează politici de reintegrare, coordonează acţiunile mai multor ministere şi departamente implicate în acest proces, coordonează activitatea grupurilor de lucru sectoriale. Paralel, viceprim-ministrul este şi negociatorul şef din partea Republicii Moldova în toate formatele de negocieri, inclusiv „5+2”, asistat de experţi din mai multe ministere şi departamente. Niciun element dintre acestea nu îl posedă domnul Dodon. Deci, orice angajamente pe care dânsul şi le-ar asuma ar fi făcute, în mare parte, pe cont propriu. Pentru că după aceea ele trebuie discutate la nivel guvernamental cu structurile executivului şi, dacă se va găsi compromis, atunci ele vor putea fi promovate de către negociatorii abilitaţi în acest sens. Următorul element pe care am vrut să-l menţionez este că domnul Dodon a venit cu o idee mai veche – aprobarea unor decizii privind soluţia la pachet. Este simplu să discutăm despre acest pachet, care ar conţine şi unele prevederi din lista de priorităţi ale Chişinăului, precum şi cele ale Tiraspolului. Dar trebuie să avem în vedere că în ultima perioada, de câţiva ani, reprezentanţii structurilor de la Tiraspol au întreprins acţiuni unilaterale, astfel că au intervenit în procesul normal de negocieri prin acapararea de terenuri agricole în stânga Nistrului, în raionul Dubăsari. Au hărţuit în continuare şcolile moldoveneşti, au creat o mulţime de obstacole. Acum, pentru ca Chişinăul să obţină anumite progrese în toate subiectele care sunt pe masa de negocieri, noi ar trebui să avem în vedere ca o parte echivalentă, din partea celor din Tiraspol, toate acţiunile dânşilor întreprinse absolut ilegal şi contrar principiilor din cadrul formatului „5+2”. Ideea pe care vreau să o menţionez este că Tiraspolul trebuie să renunţe la câteva acţiuni pe care le-a întreprins, să facă un pas înapoi, să revenim la faza din 2014, când se discutau problemele atât din partea Chişinăului şi Tiraspolului fără acţiuni unilaterale. Acum să vedem cum va proceda domnul Dodon.”

Europa Liberă: Îmi amintesc că unii i-au reproşat chiar şi lui Eugen Carpov, fiind vicepremier pentru Reintegrare, că a acceptat sau chiar a promovat această politică a paşilor mici. Gândiţi să ajute la sporirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, dar care, de fapt, s-au soldat mai mult cu cedări în favoarea celor de la Tiraspol. Şi se pare că domnul Dodon merge şi el pe această cale pentru că, dacă e să-l credem pe domnul Krasnoselski, el a spus că, chestiuni politice care să prevadă un anumit statut nu se discută, doar s-a reiterat că garanţia securităţii regiunii transnistrene este independenţa acesteia.

Eugen Carpov: „Dacă vorbim despre politica paşilor mici, eu cred că această politică nu prea are alternativă la ziua de astăzi, pentru că există sau un progres pas cu pas, într-o anumită direcţie, sau ar trebui să venim cu un document care să soluţioneze toate problemele odată în cadrul unor negocieri. Dar toate subiectele economice, politice, juridice, sociale şi de altă natură trebuie să figureze în paralel pe masa de discuţii. Aşa un proces încă nu a avut loc şi cred că este greu de iniţiat, cel puţin acum, în perioada în care ne aflăm noi. De aceea, politica paşilor mici rămâne valabilă pentru o anumită perioadă, dar această politică trebuie promovată pe baza unor principii şi norme de drept internaţional, nu mergând pe acceptul unor compromisuri în baza acţiunilor ilegale pe care le întreprinde Tiraspolul.”

Europa Liberă: Dar dacă poziţia Tiraspolului este mereu coordonată cu poziţia oficială a Moscovei, credeţi că domnul Dodon, mergând la întâlnirea cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va avea mai multe subiecte de discuţie, inclusiv pe marginea tematicii transnistrene?

Eugen Carpov: „Eu nu sunt sigur că discuţiile lui Dodon cu Moscova neapărat ajută negociatorii moldoveni în dialogul cu regiunea transnistreană. Pentru că noi ştim că Moscova în permanenţă a sprijinit mişcările separatiste, regiunea transnistreană fiind un model de aplicare de către Federaţia Rusă şi pentru conflictele care au loc astăzi în Ucraina. Deci, dialogul cu Rusia trebuie să fie purtat cu foarte multă atenţie, pe bază egală, promovând interesul, în primul rând, al Republicii Moldova, dar nu acceptând propunerile care vin din Federaţia Rusă şi care vizează, în mare parte, interesele ruseşti în această regiune.”

Europa Liberă: Au apărut voci care chiar exprimă temeri că Republica Moldova ar fi pusă doar în situaţia să cedeze pe această problematică transnistreană şi în favoarea Tiraspolului. Ce se întâmplă dacă se admit cedări?

Eugen Carpov: „În ultima perioadă s-au admis anumiţi paşi, care au fost interpretaţi de mai mulţi experţi naţionali, internaţionali drept cedări. Ei s-au realizat şi datorită unei poziţii mai flexibile din partea OSCE, a Germaniei, care a încercat să pună presiuni, pentru atingerea unui progres măcar pe anumite mici segmente, unde aceasta era posibil, dar nu de fiecare dată acest progres era în interesul Chişinăului. S-au semnat anumite documente, dar, din câte am văzut şi suntem conştienţi, nici acele înţelegeri nu au fost duse până la capăt, nu au fost realizate. Aceasta demonstrează încă o dată că presiunile artificiale asupra Chişinăului, când vin din afară şi impun autorităţile moldoveneşti să accepte compromisuri, nu sunt neapărat rezultative. Pentru că după aceea elementele negative ies în faţă, apar foarte multe critici, apare opunere din partea mai multor structuri care, pur şi simplu, duc la zero orice efort în continuare.”

Europa Liberă: Dar populismul ar putea să dăuneze inclusiv procesului de negocieri în formatul „5+2”? Şi cum s-ar răsfrânge doar aceste declaraţii populiste, aşa cum sunt calificate cele pe care le-a făcut domnul Dodon?

Eugen Carpov: „Populismul niciodată nu a fost parte a unor discuţii serioase. Şi toate declaraţiile acestea făcute doar pentru o parte a publicului, pentru propriii susţinători, cel puţin, aşa interpretez eu declaraţiile preşedintelui Dodon, că dânsul, de fapt, încearcă să plătească poliţele promisiunilor pe care le-a făcut electoratului său – că îl va lipsi pe Băsescu de cetăţenie, că va schimba limba moldovenească din română, că va scoate drapelul Uniunii Europene. Uitaţi-vă câte acţiuni de nonsens au fost întreprinse în câteva zile de mandat. Şi tare mă tem ca întâlnirea cu Krasnoselski să nu facă parte din şirul acestor acţiuni. Pentru că discuţiile pe problema transnistreană necesită foarte multă seriozitate. Aici trebuie să avem un consens naţional. Este absolut imperativ ca la aceste discuţii pentru elaborarea poziţiilor statului Republica Moldova să fie antrenaţi guvernul, Parlamentul şi preşedintele. Şi când avem un numitor comun, atunci mergem la Tiraspol, mergem la Moscova, mergem la Berlin, Bruxelles ş.a.m.d. şi discutăm. Când Dodon o face în nume propriu, bazat pe nişte expertize pe care le-a obţinut de la Moscova sau din altă parte, nu se ştie de unde, cu proiecte de federalizare scrise inclusiv cu participarea experţilor transnistreni, pentru mine o asemenea abordare este nu doar populistă, dar contraproductivă totalmente.”

Europa Liberă: Chişinăul are astăzi soluţii la problemele ce ţin de libertatea de circulaţie, recunoaşterea diplomelor şi a plăcuţelor de înmatriculare eliberate de Tiraspol?

Eugen Carpov: „Chişinăul are iniţiative, soluţii pot fi atinse numai în baza unui dialog şi cu voinţa tuturor celor implicaţi. Astăzi aşa voinţă nu este şi Chişinăul este lipsit de capacitatea de a acţiona în stilul Rusiei, care a vrut să preia controlul asupra Crimeei şi a făcut-o, chiar dacă nimeni nu era de acord cu aceasta în lume. Chişinăul nu poate acţiona aşa şi nu va acţiona nici în raport cu regiunea transnistreană, care, poate, este mai mică sau mai altfel decât statul recunoscut Republica Moldova. Noi trebuie să mergem pe calea negocierilor, pe calea atingerii unor compromisuri rezonabile, bazate pe normele dreptului internaţional, care să asigure unitatea statului Republica Moldova şi o autonomie largă pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a acestui stat.”

Europa Liberă: Şi în concluzie: cum ar trebui să se comporte autorităţile Republicii Moldova, în cazul când Kremlinul ar spune: „Poftim, vă dăm Transnistria, soluţionaţi problema cum vă duce capul”?

Eugen Carpov: „Aici intrăm într-o zonă deja de evoluţii ipotetice. Dar eu cred că aceasta ar uşura puţin o identificare a soluţiei. Pentru că astăzi rezistenţa structurilor din regiunea transnistreană se bazează pe sentimentul acesta, că Rusia ne sprijină, că Rusia este cu noi, că Rusia nu ne va lăsa. Pentru că aşa vin mesajele de la Putin, de la Rogozin, de la foarte mulţi funcţionari suspuşi ruşi. Dacă un asemenea mesaj nu ar exista, atunci ei ar ateriza pe pământ, văzând realitatea cu alţi ochi, mai obiectivi. Discuţiile, cred, ar purta un caracter mai constructiv şi împreună am găsi soluţii pentru depăşirea greutăţilor cu care ne confruntăm şi pe malul stâng, şi pe malul drept.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG