Linkuri accesibilitate

Angela Grămadă: „În 2017, Dl Dodon va afla ce înseamnă cu adevărat să fii șef de stat într-o republică parlamentară”


Președinta asociației bucureștene Experts for Security and Global Affairs, Angela Grămadă, este de părere că, în anul 2017, președintele proaspăt ales, Igor Dodon, „se va izbi de realitatea” că deciziile cele mai importante se vor lua în continuare tot în Parlament și nu de către președinte. Experta mai crede că introducerea sistemului electoral mixt, pe care unii analiști ar aștepta-o în anul 2017, ar putea permite diversificarea spectrului politic moldovenesc și intrarea în parlament și a altor forțe politice.

Europa Liberă: Doamnă Grămadă, anul 2016 ne-a adus un nou președinte, iar asta s-a întâmplat pe fondul unor schimbări în întreaga ar politică din Moldova. Ne dă speranțe această schimbare în procesul de găsire a unei soluții pentru conflictul transnistrean?

Angela Grămadă: „Domnul Dodon a făcut destul de multe promisiuni electorale, iar referitor la Transnistria a promis că va soluționa în 2017 conflictul. Iar soluția cea mai bună, a spus el, ar fi federalizarea. Dar nu vorbim despre o federalizare după model german, ci despre o federalizare după modelul pe care îl va propune Rusia. O soluție prin care lucrurile din R.Moldova vor fi controlate sub o presiune externă, ca să îi spunem așa. Dl Dodon este o personalitate politică ale cărei linii roșii noi nu le cunoaștem. A fost ministru în mai multe guverne în perioada domnului Voronin, apoi a fost parlamentar. Fiind în asemenea funcții și fiind susținut de mai multe forțe politice din afara Republicii Moldova, ambiția lui politică a crescut în ultimii ani. De aceea spun că nu îi cunoaștem liniile roșii și nu știm până unde va împinge aceste obiective personale în politica de la Chișinău. Dacă e să facem o analiză responsabilă și pragmatică a evenimentelor postelectorale, atunci dl Dodon este martorul a două realități dure pentru el: în primul rand, va afla într-un final și va cunoaște ceea ce spune Constituția R.Moldova despre ceea ce înseamnă republică parlamentară. Cea de-a doua realitate dură pentru dl Dodon este că a rămas fără acele instrumente de presiune pe care ar fi putut să le aibă dacă mai multe acte legislative de la Chișinău nu ar fi fost votate în luna decembrie. Mă refer la faptul că funcția de președinte în Republica Moldova va deveni cu adevărat o funcție simbolică, o funcție foarte decorativă. El va putea să facă foarte multe declarații, dar nu va putea să influențeze prea mult procesele politice. Mă refer la legislație, mă refer la alegerea procurorului, mă refer la în fața cui va trebui să meargă serviciul de informații de la Chișinău pentru a oferi date relevante pentru securitatea R. Moldova, și la politica de securitate a R.Moldova. Dl Dodon va afla ce înseamnă cu adevărat să fii șef de stat într-o republică parlamentară. Dl Dodon a ținut cont doar de faptul că șeful statului este ales în mod direct, dar nu a ținut cont de partea a doua a deciziei Curții Constituționale, din martie 2016, care spune că, celelalte prevederi rămân neschimbate. Deci Republica Moldova rămâne o republică parlamentară, iar deciziile principale se iau în legislativul de la Chișinău.”

Europa Liberă: Poate de aceea și insistă dl Dodon pe alegerile parlamentare. În ideea că se va schimba configurația parlamentară în interesul său.

Angela Grămadă: „Da, el insistă exact din motivul pe care l-ați numit Dvs., pentru că PSRM pare a fi pe val și pare a avea un sprijin popular destul de important. Este însă foarte interesant de analizat și direcția în care se mișcă și Partidul Democrat din Republica Moldova. Mă refer la acea propunere, care încă nu a fost materializată, de a avea un sistem electoral mixt la Chișinău și care ar putea să permită și altor forțe politice decât Partidul Socialiștilor din R. Moldova să rămână la guvernare, sau să permită coaliții care să nu cuprindă neapărat membrii PSRM.

Europa Liberă: Ce prospecții avem pentru Moldova pentru 2017, având în minte alegerile din 2016, schimbările pe care tocmai le-ați menționat, dar și faptul că Moldova este o țară asociată cu UE și că indiferent de ce președinte o conduce, va trebui să se achite de o serie de obligații care decurg din semnarea Acordului de Asociere cu UE.

Angela Grămadă: „Ca să se întâmple ceva în sens pozitiv la Chișinău trebuie să fie îndeplinite mai multe condiții. În primul rând, trebuie să fie implementate acele reforme pe care le implementează actualmente guvernul Pavel Filip, de care mai mulți oficiali europeni par a fi mulțumiți. Pavel Filip are un comportament destul de responsabili, ca șef de guvern. Ceea ce a fost scris în programul de guvernare sau în foaia de parcurs adoptată în martie 2016, el a îndeplinit sau a încercat să îndeplinească cât mai mult posibil. El nu a venit la Bruxelles până nu a avut anumite rezultate. Nu a negociat cu partenerii externi până nu a putut oferi anumite garanții. El încearcă să implementeze, chiar dacă pentru cetățenii R.Moldova poate fi foarte, foarte dur, ceea ce spune acordul cu FMI-ul. Mai multe reforme în domeniul fiscal, mai multe reforme în ceea ce privește viața socio-economică, și mă refer aici inclusiv la legea pensiilor, care este foarte criticată la Chișinău, acea lege a procuraturii, care a fost adoptată în 2016, și care a fost la început destul de criticată de societatea civilă, dar care a fost apoi acceptată, pentru că nu mai există dezbateri despre conținutul acelei legi. Eu aș încerca să merg și pe un alt tip de argument care se referă inclusiv la strategiile forțelor politice de la Chișinău. Și aici ar trebui să ne uităm la toate segmentele politice, centru, dreapta, stânga. Dacă din punct de vedere ideologic nu putem face o analiză, și asta din simplul motiv că nu se ține cont de ideologie la Chișinău, atunci din punctul de vedere al modului în care ele se plasează la nivel declarativ, centru, dreapta, stânga, putem să evidențiem anumite elemente. Pe dreapta, eu văd în 2017 o confruntare destul de mare, în sensul nu de cooperare, ci, mai degrabă, de antagonizare a forțelor politice, inclusiv între cei care formează astăzi coaliția de guvernare, adică PDM-ul. Nu este în interesul PDM-ului să apară o forță politică foarte puternică, și mă refer la PPDA și Andrei Năstase, în schimb ei vor încuraja ideea ca Maia Sandu să rămână pe dreapta. Maia Sandu nu este la fel de puternică, nu are o rețea teritorială foarte bine dezvoltată, și are o echipă cu foarte, foarte multe lacune. Maia Sandu nu are în acest moment o strategie pe termen lung. Mai degrabă, ea nu a ieșit din perioada post- campanie electorală, și nu și-a asumat în întregime electoratul care a votat-o, ceea ce i-a adus foarte multe bile negre. Pe centru, eu nu văd foarte multe forțe politice care vor apărea. În schimb, prevăd renunțarea Partidului Democrat din Republica Moldova la elementul „dreapta” din ideologie și apropierea de ceea ce înseamnă în termeni clasici o doctrină social-democrată (pe model european și românesc). Pe stânga, cred că vom asista la dispariția PCRM-ului, pentru că nu va putea fi capabil să depășească pragul electoral. De asemenea, nu mă aștept la o întărire a PSRM din 2 motive: nu va mai fi Igor Dodon președinte de partid, iar Zinaida Greacianîi nu este un lider politic puternic. În perioada următoare, dacă va fi trecută legea care va permite introducerea sistemului parlamentar mixt, acest lucru ca avea consecințe în devansarea alegerilor . Chiar dacă PSRM crede că ar fi in avantajul lor ca alegerile parlamentare să aibă loc în 2017, eu nu sunt chiar așa de sigură că nu ar pierde. Aș spune că, dimpotrivă, PDM ar fi cel care ar câștiga. Într-un astfel de scenariu partidele se vor confrunta pe electorat, mai ales în zonele sensibile, cum sunt Găgăuzia și partea de nord a R.Moldova.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG