Linkuri accesibilitate

Igor Dodon contribuie la „legiferarea unui regim de marionete ruseşti” (Oazu Nantoi/IPN)


De ce a fost ratat creditul polonez pentru agricultură? (Economist).

Mai multe instituții media publică comentarii ale experţilor şi analiştilor politici despre întrevederea de miercuri dintre preşedintele Igor Dodon şi liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Comentatorul politic Vlad Țurcanu a declarat pentru Radio Chișinău că „Republica Moldova este pusă doar în situația să cedeze pe problematica transnistreană […] Nu am văzut la președinție nicio disponibilitate de a se acționa în favoarea Republicii Moldova”, a declarat, între altele, fostul consilier prezidențial, Vlad Ţurcanu.

Agenţia de presă IPN îl citează la acelaşi subiect pe analistul politic Oazu Nantoi care afirmă, între altele, că Igor Dodon, întâlnindu-se cu Vadim Krasnoselski, pe care l-a declarat drept liderul legal al regiunii transnistrene, contribuie la „legiferarea unui regim de marionete ruseşti”. Oazu Nantoi a mai menţionat că, în principiu, nu există niciun fel de probleme între malurile Nistrului, ci există un conflict nesoluţionat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, care „sfidează timp de un sfert de secol suveranitatea, integritatea teritorială şi statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova”, afirmă Nantoi.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:05 0:00
Link direct

Întrevederea dintre cei doi lideri de la Chişinău şi Tiraspol seamănă mai mult a populism consideră doctorul în drept Vitalie Gămurari citat de portalul moldnova.eu. „Pare să fie mai mult populism în contextul politicii promovate în ultimul timp în campania electorală și postelectorală”, afirmă expertul. Vitalie Gamurari mai crede că ceea ce se poate face în prezent este stabilirea unor mecanisme de reconciliere strategice a ambelor maluri ale Nistrului, numai că de la Tiraspol este „foarte greu să te aștepți la ceva pozitiv”.

Într-un comentariu pe ava.md, Vitali Andrievschi notează că în Republica Moldova domină acum două echipe politice: cea a PD de la guvernare, care deţine majoritatea instituţiilor statului şi echipa preşedintelui Igor Dodon, adică PSRM. În ce măsură aceste două forţe politice vor reuşi să găsească un limbaj comun este, crede Andrievschi, principală intrigă a anului 2017. Comentatorul spune că ar fi două scenarii. Primul – al confruntării politice între cele două forţe, ceea ce ar fi păgubaș pentru ţară, crede Andrievschi. El optează pentru cel de-al doilea scenariu potrivit căruia cele două echipe politice dominante vor coopera pe cele mai stringente probleme. „Echipele lui Plahotniuc şi Dodon s-ar putea concentra pe câteva proiecte importante, cum ar fi micul business, infrastructura, servicii publice de calitate şi altele care ar sta la baza dezvoltării şi modernizării Republicii Moldova”, notează Andrievschi. El concluzionează că dacă echipele lui Dodon şi Plahotniuc îşi vor uni eforturile, atunci anul 2017 ar putea fi cel mai bun şi de succes an din istoria Moldovei.

„Stabilitatea sau instabilitatea politică în anul 2017 este în mâinile președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon”, titrează portalul moldnova.eu. Dodon va avea de ales între conviețuire cu majoritatea parlamentară sau confruntare cu guvernarea care va provoca conflicte instituționale, iar ulterior – politice, susţin unii politologi citaţi în articol, între ei şi Victor Juc, directorul adjunct al Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe. El consideră că între Președinție și Parlament va fi cel mai probabil un fel de coabitare pentru că socialiștii ar trebui să se pregătească de alegerile parlamentare. Politologul Ion Tăbârță crede că dacă președintele Dodon va dori să-și crească influența, atunci va crește semnificativ probabilitatea apariției unui conflict dintre diferite centre ale puterii. Analistul politic Oazu Nantoi consideră că Igor Dodon nu se va implica într-o confruntare directă cu guvernarea și că va mima starea de opoziție față de guvernanți, mai curând. „Pentru mine este evident și banal că există cârdășie între Vlad Plahotniuc și Igor Dodon. Și cuvântul degradare este singurul cuvânt care poate fi aplicat pentru a descrie realitățile politice moldovenești”, a spus, între altele, Oazu Nantoi.

Alexandru Vakulovski comentează într-un editorial pe deschide.md decizia şefului statului de a-i retrage fostului președinte român Traian Băsescu cetăţenia Republicii Moldova. „Poate să nu-ţi placă Băsescu, poţi să-l şi urăşti, dar nu poţi să nu ţii cont că pentru majoritatea moldovenilor Traian Băsescu este un politician care le-a vrut binele, a deconstipat acordarea cetăţeniilor româneşti şi a pornit valul ajutoarelor pentru Moldova”. În opinia autorului retragerea cetăţeniei lui Băsescu înseamnă „să umileşti cel puţin un sfert dintre cetăţenii moldoveni, dacă nu mai bine de jumătate”. Vakulovski concluzionează că declaraţia lui Igor Dodon precum că va fi preşedintele tuturor nu sunt decât „vorbe goale, electorale”. Despre întrevederea lui Dodon şi Krasnoselski, Vakulovski scrie între altele că „înainte de-a i se închina „ţarului”, Dodon se închină slugilor acestuia”.

Portalul noi.md publică la același subiect opiniile constituționaliștilor Victor Pușcaș și Nicolae Osmochescu. Ultimul afirmă că decizia Președinției de a-i retrage lui Traian Băsescu cetățenia moldovenească întrunește condițiile legii. „Este indicat și în nota informativă precum că nu a menționat în actele prezentate că se află sub dosar penal în România și că nu a prezentat informația completă și corectă. Acesta poate fi un temei formal pentru a nu-i acorda cetățenia moldovenească”, explică Osmochescu. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș a evitat să dea o apreciere deciziei președintelui Igor Dodon, scrie sursa citată. Pușcaș a explicat însă în ce condiții șeful statului este în drept să retragă cetățenia. „Cetățenia poate fi retrasă printr-un decret al președintelui persoanei care a dobândit-o în mod fraudulos, prin informație falsă sau prin ascunderea unui fapt pertinent dovedit de instanța de judecată. Dacă se confirmă acest lucru, dacă sunt adunate probele respective, înseamnă că e totul corect”, a spus Pușcaș.

„Preşedintele meu” aşa îşi întitulează scriitorul Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier, un proaspăt articol pe blogul său. El trece în revistă principalele acţiuni ale președintelui Igor Dodon, de la scoaterea drapelului UE de pe batimentul președenției şi până la retragerea cetăţeniei lui Trăian Băsescu şi întâlnirea cu „conducătorul Transnistriei”. „Președintele meu este harnic (…) În fiece zi face câte un gest simbolic”, notează ironic Gheorghe Erizanu. El mai observă că „nu poate fi președintele tuturor un candidat care a dus un război pe viață și pe moarte, deloc pudic, deloc moral, în campania prezidențială directă. Erizanu e de părere că într-o republică parlamentară, președintele ar trebui să fie ales totuşi în parlament. „Ideal: prin consens. Ideal: dintre cetățeni fără apartenență politică. Ideal: un om care are cultură”, punctează Gheorghe Erizanu.

„Deputații vor să acceadă în avocatură fără examene”, titrează portalul cu profil juridic bizlaw.md cu referire la un proiect de modificare a legii avocaturii elaborat de un grup de deputați. Ei propun să fie scutite de susținerea examenului de calificare persoanele care dețin sau au deținut funcția de deputat și care au cel puțin 10 ani vechime de activitate în domeniul dreptului. Autorii proiectului de lege susțin că persoanele licențiate în drept, care au creat norme de drept și au calitatea de legiuitor au o experiență bogată în domeniul jurisprudenței și au pregătirea profesională necesară de a exercita profesia de avocat, scrie sursa citată.

Bizlaw.md publică și reacția Uniunii Avocaților care critică această inițiativă. Președinta Uniunii, Nina Lozan, susține într-o scrisoare adresată Parlamentului și Ministerului Justiției că toți cei care vor să obțină licență de avocat trebuie să susțină examenul. „Parlamentarii nu au de ce să se teamă de niște proceduri legale, căutând să modifice legea pentru a-și ușura calea viitorului lor”, a notat între altele Nina Lozan. Ea subliniază că această iniţiativă este propusă în timp ce Parlamentul amână examinarea unui proiect de lege privind avocatura elaborat de breaslă încă în luna mai a anului trecut. Nina Lozan a cerut examinarea prioritară a acestui proiect de lege avertizând că în caz contrar „toate acțiunile deputaților în acest sens vor fi considerate de noi drept imixtiune în profesia noastră liberală și autonomă”, a punctat preşedinta Uniunii Avocaţilor din Moldova.

De ce a fost ratat creditul polonez pentru agricultură aflaţi pe pagina web a săptămânalului Economist. După mai bine de doi ani în care fermierii trebuia să „profite” de împrumutul polonez de 100 de milioane de euro, nici a zecea parte din aceşti bani n-au fost valorificaţi, din cauza gestionării proaste a creditului de către instituţiile moldoveneşti, scrie sursa citată. Acum autorităţile speră să obţină o prelungire cu un an a perioadei active a creditului, însă suma acestuia va fi redusă la jumătate, din cauza lipsei solicitărilor din partea fermierilor, se mai arată în articol. Expertul Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul” consideră că împrumutul polonez a fost ratat pentru că „a existat un aşa-numit ping-pong din partea unor instituţii guvernamentale: cine şi ce o să preia, cine şi ce o să gestioneze”. Expertul Chivriga mai observă că acest credit punea la dispoziţia fermierilor o sumă mare, care este cât aproape patru bugete anuale pentru subvenţii şi putea să propulseze domeniul.

XS
SM
MD
LG