Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 - Aurelia Hanganu: „Academia s-a pronunţat încă în ’94, prin decizia ei finală, asupra faptului că limba vorbită aici se numeşte română”


Aurelia Hanganu

Un interviu cu secretarul-general științific al Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Europa Liberă: La cumpăna dintre ani facem bilanţuri. Dacă ar fi să ne referim la totalurile activităţii pe care o desfăşoară Academia de Ştiinţe, ce aţi scoate în prim-plan?

Aurelia Hanganu: „Cea mai importantă este frământarea pe care o suportă acum Academia de Ştiinţe în procesul de reformare sau în căutarea de soluţii la reforma propusă pentru sistemul ştiinţei şi inovării. Şi, cu această ocazie, şi suportul acordat de Comisia Europeană prin intermediul exerciţiului de evaluare care a avut loc anul trecut şi în urma căruia avem şi nişte propuneri pentru a fi implementate într-o reformă bună.”

Europa Liberă: În cadrul academiei sunt mai multe institute. Foarte des apar întrebări de ce prea puţin se ia în calcul ceea ce propun savanţii? Aveţi un răspuns la întrebare?

Aurelia Hanganu: „Noi discutam de mai multe ori la diferite şedinţe şi administrative, şi împreună cu directorii de institute că Academia de Ştiinţe are ca misiune de bază producerea cunoştinţelor şi producerea inovaţiilor. Iar preluarea acestor cunoştinţe şi inovaţii ţine de domeniul guvernamental, de domeniul economic. Adică, este vorba, de fapt, nu mă tem să zic asta, şi de un potenţial economic nu tocmai capabil să preia ce face Academia de Ştiinţe.”

Europa Liberă: Şi de ce nu insistaţi ca să fie preluate, mai ales, rezultatele cercetărilor? De ce nu bateţi mai insistent la uşa guvernanţilor să preia ceea ce s-a copt în laboratoare, în birourile academicienilor?

Aurelia Hanganu: „Lucrul acesta îl facem cu insistenţă, practic, în fiecare an, adică, cel puţin, atunci când au loc dările de seamă ale institutelor. Pentru că acolo sunt prezentate, în primul rând, toate elaborările care au fost obţinute pe parcursul anului. Sunt invitaţi reprezentanţi ai ministerelor, ai lumii de afaceri, ai comunităţii. Este invitată toată lumea ca să participe şi să vadă cu ce vin savanţii pentru societate şi cu ce soluţii.”

Europa Liberă: Savanţii ziceau că au propuneri pentru guvernanţi, inclusiv pentru ca să crească PIB, pentru ca să se dezvolte economia, pentru ca să se dezvolte alte ramuri.

Aurelia Hanganu: „Să zicem că unele lucruri inovative nu sunt preluate, dar în ceea ce priveşte elaborările noastre de politici, chiar aici suntem solicitaţi şi ascultaţi. Un exemplu de ultimă oră este strategia de securitate, la elaborarea căreia a participat Institutul de Studii Juridice şi Politice plenar şi toate propunerilor pe care le-a elaborat acest institut au fost luate în considerare. Probabil, acesta este un motiv din care strategia a ieşit bună. Şi nu numai această strategie, dar şi strategiile de dezvoltare economică, dezvoltare inovaţională sunt elaborate, de asemenea, în comun cu institutele Academiei de Ştiinţe.

Când mă refeream că nu sunt preluate, nu sunt preluate, în principiu, inovaţiile. De exemplu, nu ştiu care va fi soarta acestui dispozitiv, dar o inovaţie de ultim moment şi foarte importantă, este un dispozitiv care a fost creat de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”. E vorba despre o colaborare dintre inginerii noştri şi medici, un aparat care permite ca durata în care să se acorde primul ajutor, în caz de afecţiuni cerebro-vasculare, să fie mărită de aproximativ trei-patru ori. E vorba despre faptul că nişte intervenţii în cazul unui asemenea atac cerebral pot fi la moment efectuate timp de patru ore, timp în care viaţa omului nu se află în pericol. Acest aparat poate permite ca acest timp de la patru ore să fie mărit până la 15 ore. Deci, aceasta înseamnă o şansă în plus medicilor pentru ca să opereze.

Cum va fi preluat acest mecanism? Institutul propune, face publicitate, dar vorbeşte despre structura industrială care poate să preia un asemenea instrument în producere sau nu poate. Vă spuneam despre corelarea între dezvoltarea economică şi dezvoltarea ştiinţifică.”

Europa Liberă: De 25 de ani, de când Republica Moldova şi-a proclamat independenţa, una dintre cele mai vulnerabile, sensibile probleme rămâne a fi cea identitară şi limba pe care o vorbeşte naţiunea. Deseori politicienii ajung ei să dea lecţii savanţilor, să spună care e denumirea corectă a limbii, care e denumirea corectă a istoriei pe care trebuie să o studieze elevii, studenţii. În mediul academic acest lucru deranjează?

Aurelia Hanganu
Aurelia Hanganu

Aurelia Hanganu: „Deranjează extrem. Extrem de mult deranjează, mai ales, în momentul în care şi Academia de Ştiinţe, şi Institutul de Filologie din cadrul Academiei de Ştiinţe s-a expus de atâtea ori: „Nu vă implicaţi acolo unde nu ştiţi lucrurile, nu cunoaşteţi lucrurile”. Există nişte argumente ştiinţifice, lingvistice, gramaticale care vorbesc despre diferenţa de limbă sau de o limbă comună. Academia s-a pronunţat încă în ’94, prin decizia ei finală, asupra faptului că limba care este vorbită aici se numeşte română. Şi atât. Deci, nu mai pot exista discuţii. Discuţiile sunt inutile.”

Europa Liberă: Ok. Şi în 2013 Curtea Constituţională a declarat că limba română este limba oficială a Republicii Moldova, dar iată că, odată cu preluarea mandatului, domnul Igor Dodon a şi început să facă schimbări. Printre primele e cea cu privire la schimbarea limbii române în limba moldovenească pe siteul Preşedinţiei.

Aurelia Hanganu: „Doar provoacă nişte sentimente de enervare în rândul celor care se ocupă de filologie. Pentru că nu se poate discuta la infinit despre o asemenea problemă. S-a discutat, s-a ajuns la o concluzie, s-a spus: „Este limba română. Punct”. Tocmai vorbeam mai sus de felul în care sunt preluate invenţiile, inovaţiile şi elaborările Academiei de Ştiinţe de societate. Iată, cazul Preşedinţiei este unul de noncoerenţă şi nondorinţă de a accepta ceea ce zice Academia de Ştiinţe.”

Europa Liberă: Dar aşa se tensionează un pic şi relaţia dintre academie şi instituţia prezidenţială.

Aurelia Hanganu: „Bineînţeles. Dar nu este atât vorba despre academie şi instituţia prezidenţială, cât este vorba despre societate. Ori, ceea ce se întâmplă la nivel de Preşedinţie şi Academia de Ştiinţe are răsfrângere directă în societate.”

Europa Liberă: E bulversată şi mai mult opinia publică.

Aurelia Hanganu: „Exact. În societate, mai ales, în generaţia de la independenţă încoace nu se mai pune problema limbii moldoveneşti şi limbii române, dar toţi copiii în şcoală şi toţi absolvenţii ştiu că există limba română, au învăţat-o în manuale şi aceasta ştiu.”

Europa Liberă: Şi disciplina aşa şi se numeşte, Limba şi literatura română.

Aurelia Hanganu: „Exact. Şi ceea ce se face este un fel de pedalare la infinit pe un subiect inutil, dar care creează zâzanie în păturile sociale şi care, de fapt, abate de la alte probleme. Oare nu există în societatea aceasta alte probleme care să fie discutate?

Europa Liberă: Doamnă Hanganu, aţi spus că e şi academia în proces de reformare. Haideţi să vedem ce vreţi să vă aducă anul 2017. Pe care aspecte veţi insista şi mai mult ca această reformă să fie benefică şi pentru instituţie, dar, mai ales, pentru întreaga ţară?

Aurelia Hanganu: „Forma în care a existat Academia de Ştiinţe până acum a fost destul de funcţională. Pentru că, până la urmă, au fost păstrate institutele de cercetare, a fost păstrat un colectiv care este

Suntem circa 3.000 de cercetători, pentru o ţară, practic, suntem ultimii în Europa la numărul de cercetători per cap de locuitor...

destul de mic la momentul actual. Suntem circa 3.000 de cercetători, pentru o ţară, practic, suntem ultimii în Europa la numărul de cercetători per cap de locuitor. Ceea ce vrea academia să facă în continuare este să asigure independenţa cercetării şi să asigure competenţa cercetării. Şi, în acelaşi timp, să asigure păstrarea acestui potenţial la care a ţinut atât de mult. Pentru că este vorba şi despre propunerea de dezvoltare a cercetării în universităţi. Şi acesta este un lucru absolut firesc.”

Europa Liberă: Da, locul şi rolul academiei este discutat în contradictoriu în societate.

Aurelia Hanganu: „Trebuie să existe şi înţelegerea aceasta că sunt anumite tipuri de cercetări, cercetări fundamentale, care trebuie să fie făcute în medii specifice, în medii cu tradiţii, în medii care au şi o bază tehnică deja stabilită, inclusiv, prin banii câştigaţi pentru că Academia de Ştiinţe este singura instituţie care îşi câştigă banii prin concurs. Dacă ne gândim la alte ministere, la care banii se dau prin granturi, academia aplică cu propuneri, proiecte, intră în competiţie internaţională cu colective de cea mai înaltă calitate şi câştigă. Şi aceasta este foarte bine pentru noi. Deci, academia, practic, îşi demonstrează competitivitatea. Vreau să vă dau un exemplu.

Un proiect câştigat de Institutul de Fizică Aplicată, de aproximativ un milion de euro pentru anul acesta, este un proiect extraordinar şi mare parte din banii aceia se vor duce pentru infrastructură, pentru dezvoltarea institutului. Deci, institutele propun nişte baze de cercetare. Noi de multe ori am spus despre lucrul acesta, că bazele de cercetare sunt comune, toată lumea este invitată să participe la aceste cercetări. Universităţile îşi au locul lor. Ele la momentul acesta preponderent ar trebui să se axeze pe ciclul de educaţie, în primul rând, pentru că e marea problemă a societăţii noastre ceea ce se întâmplă în universităţi. Şi, în acelaşi timp, să beneficieze şi de relaţiile cu Academia de Ştiinţe şi să-şi dezvolte propriile cadre în ceea ce priveşte cercetarea. Şi competiţie.”

Europa Liberă: Erau şi reproşuri că, chipurile, mediul academic ar fi îmbătrânit şi academicienii de acolo sunt mai puţin implicaţi.

Aurelia Hanganu: „Flexibili.”

Europa Liberă: Da.

Aurelia Hanganu: „Academia de Ştiinţe atunci când a lansat concursurile de proiecte de cercetare, a pus condiţia obligatorie – un proiect nu este considerat eligibil, dacă în el nu sunt angajaţi 30% de tineri masteranzi, doctoranzi, tineri cercetători ş.a.m.d. Poate, această cifră este cumva motivată, dacă ne gândim la vârsta medie a membrilor titulari şi corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe. Bine, dar când vorbim despre un academician şi un membru corespondent, acolo sunt nişte criterii de alegere foarte riguroase şi foarte dure. Şi o personalitate trebuie să îndeplinească nişte condiţii pe care nu le poate face nici în cinci, nici în zece ani, să zicem, chiar şi condiţia de a avea cinci doctori susţinuţi. Ca să creşti şi să aduci cinci doctori în faza de susţinere a tezei, e ne voie de timp.”

Europa Liberă: Şi finalitatea reformei cu ce ar trebui să se soldeze?

Aurelia Hanganu: „Ar trebui să rămână academia ca o instituţie independentă, cu propriile ei institute de cercetare. Iar atribuţiile de administrare a domeniului ştiinţei, atribuţiile de organizare, desfăşurare şi monitorizare a concursurilor de proiecte de cercetare din cadrul Academiei de Ştiinţe să treacă către o agenţie independentă. Deci, academia, practic, îşi restrânge funcţiile, rămâne o instituţie pur de cercetare, iar celelalte lucruri merg într-o organizaţie independentă care să servească întreaga ţară.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG