Linkuri accesibilitate

O inițiativă pe tema imperativului cunoașterii limbii române și de către găgăuzi


Un ghid metodologic pentru predarea limbii române și găgăuze

Organizația ANTEM are o experientă de peste zece ani de eforturi pentru integrarea minorităților naționale în societate și promovarea limbii române.

Patru sute de manuale pentru a învăța limba română și găgăuză au fost oferite copiilor de la zece grădinițe din regiunea autonomă. Setul de materiale didactice este rezultatul efortului comun a unei asociații a trainerilor europeni, pe scurt ANTEM, sprijinite de Înaltul Comisariat al OSCE pentru Minorități Naționale de la Haga. Proiectul are menirea să ajute preșcolarii să însușească limbile găgăuză și română, alături de părinți. Totuși, experții spun că aceste eforturi par a fi doar o picătură în mare, fiindcă autoritățile centrale se implică prea puțin în această problemă.

Organizația ANTEM are o experientă de peste zece ani de eforturi pentru integrarea minorităților naționale în societate și promovarea limbii române. Unul dintre proiectele de succes a fost predarea limbii de stat câtorva mii de functionari publici alolingvi. Cea mai recentă inițiativă vrea să aducă limbile română și găgăuză mai aproape de copii. Două personaje animate, Nicu și Leanca vor ajuta preșcolarii din Găgăuzia să însușească aceste două limbi simultan, ajutați de manuale colorate, CD-uri și carduri cu imagini.

Aliona Colța
Aliona Colța

Aliona Colța este mamă a două fiice. Spune că și-a înrolat mezina de cinci ani la Grădinița nr. 9 din Comrat, unde există clase în care se învață din aceste materiale didactice din septembrie.

„Am văzut rezultate din prima lună. Al doilea copil merge în clasa întâi și mă întreabă de ce știe mai puțină limbă română decât sora mai mică. E un program foarte bine gândit, care implică și părinții. Îi place să învețe poezii, povești. Nu știu cum le-a reușit autorilor să gândească un program atât de bun, încât și un copil mic să-l poată însuși. Chiar și eu învăț câte ceva. Studiem cu toată familia.”

Din 1994, când Găgăuzia și-a obținut autonomia, limba găgăuză a devenit obiect de studiu în școli și se preda de două-trei ori pe săptămână. După părerea directoarei Grădiniței nr. 9, Ana Croitor, asta nu e de ajuns.

Directoarea Ana Croitor
Directoarea Ana Croitor

La instituția pe care o conduce a organizat zile lingvistice, în care copiii studiază și româna, și găgăuza. După părerea ei, în așa mod se obțin rezultate pe termen lung.

„În aceste manuale un băiețel moldovean învață o găgăuzoaică limba română și invers. Cred că asta apropie oamenii de diferite naționalități. Asta educă prietenia și toleranța față de etniile care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova.”

Subiectul comunităților alolingve nu apare prea des în agenda autorităților locale centrale. A fost readus în spațiul public mai ales după ce guvernul și-a anunțat aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, unde diversitatea culturală e la ea acasă. Semnalele de la Bruxelles erau cât se poate de explicite: minoritățile naționale trebuie respectate.

Consultanta superioară la Ministerul Educației, Natalia Grîu ne-a declarat:

„Ministerul Educației își plasează ca una dintre direcțiile prioritare asigurarea condițiilor de acces pentru toți copiii, iar cunoașterea limbii române este un imperativ. În cadrul Ministerului Educației, începând cu anul 2016, a fost aprobat un Program național destinat dezvoltării competențelor de comunicare în limba română pentru copiii din instituțiile alolingve. Anume la această vârstă formăm atitudini, anume la această vârstă copiii au capacitate de receptare și învățare sporită.”

Scopuri similare anunța Strategia de Integrare a Minorităților 2015-2020. Expertul Veaceslav Berbeca, de la IDIS Viitorul, spune că aceste documente nu folosesc nimănui atâta timp cât nu sunt puse în aplicare.

„N-a fost o voință politică. Din partea regiunii găgăuze nu au fost presiuni foarte mari, vorbesc de anii 2000, moldovenii nu prea au atras atenție acestei regiuni... Iar atunci când a apărut problema BAC-ului, deodată am descoperit cu toții: există cetățeni ai Republicii Moldova care nu cunosc foarte bine limba statului. Cea mai mare problemă e că statul nu a alocat suficiente resurse pentru ca acești copii să cunoască limba română.”

Acolo unde autoritățile eșuează, vin în ajutor ONG-urile cu proiecte de integrare a minorităților naționale, a adăugat Veaceslav Berbeca. Însă, după părerea expertului, fără o implicare activă din partea statului, limba rusă poate să domine în continuare spațiul public din Găgăuzia.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG