Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 - Gheorghe Gaberi: „Este amoral ca în grădiniţe şi şcoli copiii să fie alimentaţi cu produse alterate”


La sfârșit de an, în dialog cu directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Europa Liberă: Directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Gheorghe Gaberi, în studioul Europei Libere de la Chişinău. Domnule director, cât de siguri suntem noi, cetăţenii, că atunci când mergem şi facem cumpărături avem certitudinea că ceea ce cumpărăm corespunde standardelor de a le şi consuma?

Gheorghe Gaberi
Gheorghe Gaberi

Gheorghe Gaberi: „Primul element al siguranţei este ca şi consumatorului să fie încrezut că cumpără un produs sigur. Şi îi revine şi lui responsabilitatea să facă alegerea şi să procure produsele din locuri autorizate, şi să fie convins că acest produs este într-adevăr sigur. De aceea, pe produse sunt indicaţi şi parametrii de calitate, şi termenul de valabilitate şi multă informaţie care revine anume consumatorului să o verifice.”

Europa Liberă: Dar, totuşi, agenţii purced la şmecherii, fac mişmaşuri, modifică şi data pentru termenul de garanţie. Încearcă orice metodă numai ca să facă profit din tot ceea ce propune pe piaţă spre consum.

Gheorghe Gaberi: „Anume de aceea şi există organele statului care sunt responsabile de supravegherea respectării legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi alte instituţii ale statului care stau la straja respectării acestor norme sanitare.”

Europa Liberă: Concret ce faceţi dumneavoastră pentru ca să avem această siguranţă de calitate?

Gheorghe Gaberi: „Pentru ca să avem această siguranţă noi monitorizăm produsul alimentar pe întreg lanţul lui, pornind de la sămânţă, sol şi până la masa consumatorului. În toate etapele prin care trece acest produs sunt monitorizate, se duce o evidenţă strictă a parametrilor de calitate şi siguranţă, ca atunci când produsul a ajuns la consumator să existe într-adevăr o convingere că el este sigur şi inofensiv pentru consumator.”

Europa Liberă: Cât de des găsiţi nereguli? Şi unde?

Gheorghe Gaberi: „Permanent găsim nereguli. Nereguli găsim în toate segmentele, fiindcă noi monitorizăm sectoare de fitotehnie, acolo unde se produc produsele vegetale. Mai departe urmând sectorul animalier, unde se produc produsele animaliere, industria de procesare, comerţul, alimentaţia publică. Adică, în toate aceste verigi noi monitorizăm mişcarea produsului anume cu scopul ca să garantăm că el este sigur, având un instrumentar foarte eficient, inclusiv şi sistemul de testări în condiţii de laborator, pentru a ne convinge că într-adevăr produsul corespunde cerinţelor. Şi având şi un sistem de control, de inspecţie cu dreptul de a verifica în orice timp şi oriunde produsele alimentare, conducându-ne de principiul evaluării riscurilor.”

Europa Liberă: Cea mai mare panică în societatea moldavă a apărut odată cu depistarea neregulilor în instituţiile preşcolare, dar şi cele şcolare, aceste produse alterate care au ajuns pe masa copilaşilor la grădiniţe sau în şcoli. Cum aţi înţeles fenomenul acesta?

Gheorghe Gaberi: „Noi ne-am bucurat că societatea a reacţionat, fiindcă este amoral ca în grădiniţe şi şcoli copiii să fie alimentaţi cu produse alterate. Este un păcat chiar aş spune, în condiţiile când în Republica Moldova producem produse alimentare de înaltă calitate, exportăm volume substanţiale de produse agroalimentare, care sunt verificate în laboratoarele din ţările importatoare şi peste tot ele se conformă cerinţelor de siguranţă, însă, am ajuns ca în ţara noastră copiii să fie alimentaţi cu produse nesigure.”

Europa Liberă: Cartofi alteraţi, mere alterate, crenvurști, peşte, de toate.

Gheorghe Gaberi: „Au fost mai multe. Noi am verificat până la ora actuală toate blocurile alimentare din toate instituţiile preşcolare şi şcolare, cunoaştem foarte bine care este situaţia lor, starea lor, normele de igienă în ele şi însăşi şi produsele alimentare. Însă, aici s-a întâmplat acest lucru din două considerente. Primul, cei care achiziţionează produsele alimentare nu şi-au făcut meseria. Şi cei care le furnizează, de asemenea, au încălcat toate normele, inclusiv şi normele morale. Se întreprind măsuri şi noi suntem ferm convinşi că copiii vor primi produsele anume acelea care merită a fi puse pe masa copiilor. Noi vom certifica producătorii autohtoni şi importatorii de prima mână, ca anume ei să fie acceptaţi pentru a furniza produse alimentare în grădiniţe şi şcoli.

La moment de acest lucru sunt preocupaţi doar intermediarii, produsele nu vin de la producător direct. Şi în situaţia când licitaţia este organizată pe o jumătate de an sau uneori chiar pe un an, iar produsele alimentare au două-trei zile termenul de valabilitate, mă refer la produse lactate, la pâinile ş.a., desigur că făcând o ofertă în cadrul licitaţiei publice aceste companii nu întotdeauna ştiau unde sunt produsele, de unde le vor lua şi deseori le procură în ajun de a fi furnizate, le procură pe cele care sunt mai ieftine.

De aceea, trebuie să ajungem când grădiniţele şi şcolile vor fi asigurate cu produse de către producătorii noştri autohtoni, de către importatorii care sunt autorizaţi, sunt verificaţi şi aduc produse de import de calitatea respectivă. Fără excluderea acestei verigi intermediare, adică a situaţiei când unele companii din Chişinău asigură grădiniţele şi şcolile de pe întreg teritoriul republicii, atunci când produsele sunt transportate cu unităţi de transport neasigurate, care nu întrunesc toate cerinţele către ele, livrarea se face în afara orelor de lucru, desigur că aici nu vom avea niciodată ordine. Urmează ca licitaţiile publice care se organizează de către organele publice locale, de către primării şi consiliile raionale să încerce ca să schimbe substanţial procedura de achiziţii.”

Europa Liberă: Instanţele trebuie să se pronunţe pe marginea acestui caz, dar s-a scos în iveală că în sistem ceva nu lucrează, că gradul de corupţie este mare, că înţelegerile acestea de cartel, înţelegerile între cei care furnizează şi cei care primesc marfa au fost temeinice, trainice şi s-a încercat să se scoată profit cu orice preţ, inclusiv din meniul acesta care trebuia să ajungă pe masa copiilor.

Gheorghe Gaberi: „Care şi el este unul foarte mic. Eu mă refer la faptul că alocaţiile pentru procurarea alimentelor pentru grădiniţe şi şcoli la nivel de 18 lei pentru trei mese este destul de mici.”

Europa Liberă: 18 lei pe zi pentru un copil?

Gheorghe Gaberi: „Da. Sunt nişte sume foarte mici. A fost emisă o dispoziţie de guvern prin care s-a dat dispoziţie Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei ca să fie revăzute şi aceste sume. A fost creată o comisie specială pe lângă guvern, în frunte cu viceprim-ministrul, la moment ne preocupăm de perfecţionarea întreg cadrului legal, inclusiv şi acestor proceduri de achiziţii, ca să nu fie admişi agenţii economici care nu întrunesc toate cerinţele pentru a garanta procurarea sau furnizarea produselor sigure şi calitative.”

Europa Liberă: Dar continuăm să aflăm despre loturi mari de caşcaval alterat, de lactate, de peşte, de produse de carne. Cine şi cum, totuşi, supraveghează ca aceste lucruri să nu se întâmple sau să nu fie chiar atât de grave?

Gheorghe Gaberi: „Aceasta este activitatea agenţiei. Noi verificăm absolut toţi operatorii din lanţul alimentar. Doar pe parcursul anului curent au fost scoase din circuitul comercial peste 270 de tone de diferite produse, au fost returnate de la frontieră zeci de camioane cu marfă neconformă. Adică, aceasta este activitatea noastră şi acum, în ultimele zile, ne-am focusat mai mult pe instituţiile de alimentaţie publică, adică nu doar în grădiniţe şi şcoli, dar şi în spitale, şi în instituţiile penitenciare, şi în cadrul Ministerului Apărării. Adică, vom fi peste tot acolo unde se procură alimente, pentru a ne convinge că se respectă normele şi că produsele procurate, achiziţionate corespund cerinţelor de siguranţă şi calitate.”

Europa Liberă: Domnule Gheorghe Gaberi, atunci când partenerii dumneavoastră din Federaţia Rusă v-au atenţionat că şi pe piaţa rusă nimereşte marfă din Republica Moldova care nu corespunde întru totul standardelor, s-a vorbit şi despre componenta politică, că ea ar domina relaţia moldo-rusă. Dar pe de altă parte, trebuiau să fie învăţate şi nişte lecţii.

Gheorghe Gaberi: „Lecţiile le-am învăţat. Şi cu părere de bine, pe parcursul anului curent noi nu am avut neconformităţi din nicio ţară a lumii, inclusiv şi din Federaţia Rusă. Adică, mărfurile care au plecat pe piaţa de export au fost conforme. Am avut mai multe întâlniri cu colegii noştri din Federaţia Rusă, am implementat un mecanism de informare reciprocă, atunci când lucrăm în regim operativ. Şi dacă zilnic spre piaţa Federaţiei Ruse pleacă de la 70-80 până la 90 de camioane cu produse preponderent vegetale, ele sunt acceptate şi într-un regim foarte bun traversează frontiera acestei ţări.”

Europa Liberă: Eforturile autorităţilor de la Chişinău de a convinge Federaţia Rusă să ridice embargoul pentru vinurile moldoveneşti, în primul rând, se vor încununa cu succes?

Gheorghe Gaberi: „La moment opt companii vinicole din Republica Moldova au dreptul de a vinde vinurile sale pe piaţa Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Dar ele au fost alese pe sprânceană de către Federaţia Rusă.

Gheorghe Gaberi: „Eu fost alese, însă, nici acestea nu prea exportă, fiindcă problema este, în primul rând, în taxele vamale care au fost stabilite pentru produsele noastre. Şi această problemă s-a discutat foarte riguros cu partenerii noştri din Federaţia Rusă, a fost semnat protocolul şedinţei comisiei mixte moldo-ruse, unde s-a ajuns la o înţelegere că ei vor anula aceste taxe vamale şi vom reveni în relaţiile noastre în baza Acordului de Comerţ Liber. Fiindcă Republica Moldova nu a stabilit niciun fel de restricţii, noi respectăm prevederile Acordului de Comerţ Liber, ceea ce nu se întâmplă din partea Federaţiei Ruse. Însă, acest protocol este semnat, rămâne să sperăm că vor fi anulate aceste taxe la vinuri şi la câteva categorii de fructe.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că doar componenta politică acum domină relaţia economică moldo-rusă?

Gheorghe Gaberi: „Evident. S-a recunoscut de mai multe ori că interdicţiile care au fost, s-a spus public, că aceste interdicţii sunt cauzate de semnarea Acordului de Liber Schimb de către Moldova cu Uniunea Europeană. Chiar şi în cadrul negocierilor care pe parcursul anului curent, trei runde de negocieri la Moscova şi Chişinău au avut loc, partea rusă s-a manifestat îngrijorată de faptul că implementând Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană mărfurile de acolo ar putea să ajungă pe piaţa Federaţiei Ruse. Ceea ce ţine de produsele agroalimentare, noi am avut mai multe discuţii şi am ajuns la o înţelegere că putem garanta şi avem tot instrumentarul ca să garantăm că spre piaţa Federaţiei Ruse vor pleca doar produsele produse în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Nişa producţiei moldoveneşti a fost ocupată de alte mărfuri din alte ţări pe piaţa Federaţiei Ruse?

Gheorghe Gaberi: „Federaţia Rusă a introdus un embargou pentru ţările Uniunii Europene, ca reacţie la sancţiunile care au fost aplicate. Dacă în trecut aveam ca şi concurenţi acolo pe colegii noştri din ţările Uniunii Europene, acum la capitolul fructe, struguri, alte produse tradiţionale furnizate de către Moldova acolo piaţa este mai liberă. Însă, în Federaţia Rusă se întreprind măsuri pentru a substitui acest import şi producătorii noştri trebuie să fie conştienţi că acolo tot mai mult şi mai mult se produc produse alimentare care în trecut erau importate de la noi. De aceea, şi concurenţa a devenit mai mare, şi preţurile nu întotdeauna sunt favorabile. Dacă vorbim de mere, soiurile care tradiţional se cultivau în Moldova la moment în reţeaua de comerţ în Federaţia Rusă costă la nivel de şapte-opt lei. De aceea, trebuie să fim conştienţi care este viitorul nostru. Şi chiar şi exportatorii de vinuri tot motivează lipsa exporturilor din motive de preţuri care nu sunt favorabile.”

Europa Liberă: Mulţi vorbesc despre rolul de intermediar pe care şi l-a asumat Belarus, importând mai multă marfă din Republica Moldova, ei o livrează pe piaţa Federaţiei Ruse. Pe de o parte, s-ar părea că s-a găsit un deznodământ. Pe de altă parte, am auzit şi replici că nu e tocmai bine.

Gheorghe Gaberi: „Republica Belarus a procurat mai multă materie primă de la noi. Evident că ei au beneficiat de această situaţie, mai ales de interdicţiile pentru ţările Uniunii Europene şi la moment şi-au dezvoltat industriile lor. Pentru prima dată în ultimii ani Republica Belarus a procurat mai multe volume substanţiale de materie primă, mă refer la fructe, legume pentru producerea conservelor, pentru hrană pentru copii, şi-au dezvoltat industria lor şi au beneficiat de această lipsă pe piaţa Federaţiei Ruse a produselor din Uniunea Europeană. Iar noi am avut mai mari furnizări către piaţa Belarus.”

Europa Liberă: Şi aceasta a bucurat.

Gheorghe Gaberi: „Desigur. Fiindcă Belarus tot timpul a fost o piaţă importantă pentru noi şi la moment ocupă o pondere substanţială în volumul de vinuri care este exportat către această piaţă. Tradiţional, companiile noastre furnizau materie primă pentru vinuri spumante şi continuă să facă acest lucru. De aceea, relaţiile s-au consolidat, dar eu aş spune că e o urmare şi a sancţiunilor aplicate de către ţările Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Între timp, Republica Moldova şi-a diversificat pieţele de desfacere, încearcă să penetreze piaţa occidentală. Dar aud şi foarte mulţi agenţi economici care zic că nu e atât de uşor să te conformezi standardelor, cerinţelor de pe piaţa comunitară. Aici ar trebui să interveniţi dumneavoastră, se cer investiţii foarte mari ca producţia din Republica Moldova să corespundă tuturor rigorilor. Dar într-o ţară săracă, unde şi investiţiile nu prea vin mai greu se urneşte carul din loc, domnule Gaberi.

Gheorghe Gaberi: „Evident că noi ne-am diversificat piaţa. Operatorii noştri au început să fie prezenţi pe pieţe care în trecut absolut erau noi. Dar pentru a face faţă concurenţei din piaţa Uniunii Europene, acolo unde se produc cantităţi substanţiale de produse şi se respectă toate standardele de calitate trebuie şi noi să depunem mari eforturi. Pentru anul viitor obiectivele cheie pe care şi le-a pus agenţia sunt de a ajusta industria din domeniul producerii produselor de origine animalieră, mă refer la produse lactate, carne de pui, ouă, vom lucra pentru ca să ne conformăm la aceste cerinţe atât la nivel de instituţie, adică agenţia care este responsabilă de supravegherea respectării normelor Uniunii Europene, cât şi la nivel de agenţi economici.

Pentru aceasta sunt alocate şi unele resurse financiare, mă refer la Programul ENPARD al Uniunii Europene de sprijin al sectorului agricol din ţara noastră, anume aceşti bani vor fi alocaţi ca agenţii economici să se conforme la cerinţele Uniunii Europene. Însă, viaţa merge înainte, adică, agenţii economici au investit în ultimii ani, au investit substanţial. Şi dacă mă refer la produsele de origine vegetală, acolo stăm nu rău. Desigur că nu vom avea prea mari perspective să vindem merele pe piaţa Uniunii Europene, mai ales acele care sunt de soiuri învechite, dar avem perspective să vindem alte fructe, avem perspective să vindem struguri de masă. În anul acesta înainte de termen noi am valorificat cota care a fost pusă la dispoziţia Moldovei de furnizare a strugurilor de masă în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Se pare că doar la struguri s-a valorificat cota. Pentru că la alte capitole lucrurile stau invers, nu reuşesc moldovenii să acopere cotele pe care le oferă UE.

Gheorghe Gaberi: „Fiindcă a fost cerere şi pe piaţa din Est la mai multe produse. Dar, desigur, noi trebuie să ştim prea bine ce putem noi să vindem şi unde putem să vindem. Fiindcă pieţe sunt nu numai în Uniunea Europeană, dar şi în alte regiuni ale lumii. Şi pentru piaţa Uniunii Europene trebuie să ştim care sunt grupurile de produse ale noastre. Acolo avem loc cu miez de nucă, cu fructe procesate, avem loc cu strugurii de masă. Trebuie să ştim prea bine care este nivelul de competitivitate şi de concurenţă a produselor noastre.”

Europa Liberă: Cei mai demotivaţi rămân a fi pomicultorii, cei care produc mere.

Gheorghe Gaberi: „E timpul să ne diversificăm, fiindcă noi avem acest complex încă moştenit din Uniunea Sovietică. Şi chiar dacă au trecut 25 de ani şi livezile şi-au depăşit vârsta s-a continuat de a planta preponderent mere, s-a continuat de a planta soiurile învechite. Şi de aceea aici se cere o modernizare substanţială. Însă, lucrul acesta are loc, în acest an s-au dublat volumele de export de cireşe, de caise, de piersici, de alte categorii de fructe. Şi pomicultorii nu stau pe loc, ei simt această situaţie de pe piaţă şi întreprind măsurile respective.”

Europa Liberă: Semănaţi speranţă că anul 2017 va fi mai bun decât 2016?

Gheorghe Gaberi: „Eu întotdeauna am fost optimist şi sunt ferm convins că va fi mai bun. Chiar dacă pornim de la faptul ce a fost anul 2016, a fost un an când ţara a intrat fără buget, bugetul a fost aprobat în luna iunie, a intrat într-o situaţie conflictuală, atunci anul viitor îl începem cu piciorul drept, cu buget aprobat în decembrie. Noi, ca instituţie, ne-am pregătit cu absolut tot necesarul ca să începem activitatea bine asigurată chiar din primele zile ale lui ianuarie.”

Europa Liberă: Şi veţi pune accentul pe ce?

Gheorghe Gaberi: „Pe extinderea pieţelor de desfacere, adică, pentru a ne conforma la cerinţele Uniunii Europene. Avem un vast program de ajustare a legislaţiei şi a actelor normative la cerinţele Uniunii Europene pentru a dobândi dreptul de export al produselor de origine animalieră. Vom ridica şi nivelul de siguranţă a produselor pentru consumatorii noştri. Ne vom preocupa de extinderea pieţelor de desfacere a produselor agroalimentare şi în alte regiuni ale lumii. Adică, avem ce să facem, să ne modernizăm sistemul, reţeaua de laboratoare de referinţă, fiindcă fără aceasta este imposibil de a obţine grad înalt de credibilitate din partea partenerilor noştri. Avem ce face.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG