Linkuri accesibilitate

(Topul Marilor Nedreptăţiţi)

Pe când toată lumea culturală se părpălea în aşteptarea mult-promisei Istorii critice a literaturii române de Nicolae Manolescu, mai tânărul (şi abilul!) său coleg de la România literară, Alex Ştefănescu, scotea la Editura Maşina de Scris, în 2005, Istoria literaturii române contemporane. 1941 – 2000, luându-i astfel faţa criticului nr. 1 al literelor române. (Sigur, în cele din urmă, tot Istoria… lui N. Manolescu s-a impus, cu toate scăpările ei, semnalate de numeroşii recenzenţi, dar gestul lui Alex Ştefănescu n-a trecut neobservat, lăsându-se cu consecinţe.) Ei bine, la câteva luni de la lansarea pe piaţă, Alex Ştefănescu ajunsese şi la Chişinău, cu promovarea opului, iar întâmplarea face că în cadrul unei dezbateri pe marginea volumului la Biblioteca Naţională, Domnia Sa a făcut-o pe generosul, anunţând că va dărui un exemplar de carte (1176 pagini, format album) celui care-i va adresa cea mai incomodă întrebare. „Cine este Marele Nedreptăţit al Istoriei… Dvs.?”, l-am chestionat eu (îi răsfoisem între timp tomul, iar întrebarea mea avea o ţintă cât se poate de precisă), şi astfel m-am ales cu ditamai cărţoiul (pe care l-am şi prezentat ulterior, la Carte la pachet). Nu voi spune ce nume a dat Alex Ştefănescu – în tot cazul, altul decât m-aş fi aşteptat –, am apreciat însă provocarea, pe care acum mi-o… readresez.

De bună seamă, după ce că am dat un Top 10/’12, care ar fi marii nedreptăţiţi ai clasamentului mei pe anul ce tocmai se scurge? Şi ce-i de făcut spre a readuce aceste nume & titluri în atenţia – binemeritată – a lumii cititoare?

De data asta, nu voi ţine cont de nici un fel de împărţiri pe compartimente – că acesta-i clasic sau celălalt e contemporan –, pur şi simplu voi aşeza, palimpsestic, nişte nume & titluri care, după ce că mi-au ţinut companie preţ de dou-trei seri, revin în forţă ori de câte ori îmi arunc ochii pe lista celor 50 de cărţi vorbite ale lui 2016. (În paranteză precizez că alte câteva zeci, cetite, nici măcar nu se regăsesc pe această listă…) Iată-le, în ordinea intrării în arenă:

Harper LEE. Du-te şi pune un străjer, Polirom, 2015;

Evgheni VODOLAZKIN. Laur, Humanitas, 2014;

Gabriela ADAMEŞTEANU. Drumul egal al fiecărei zile, Polirom, 2015;

Richard FLANAGAN. O cale îngustă spre nordul îndepărtat, Litera, 2015;

Christoph SCHULTE-RICHTERING. Regi, războaie şi cocote, Baroque Book & Arts, 2013;

Milorad PAVIC. Unicat. Cartea cu o sută de finaluri, Pandora M, 2015;

Bohumil HRABAL. Bambini di Praga, Art, 2015;

Andrei TARKOVSKI. Sculptând în timp, Nemira, 2015;

Bernhard SCHLINK. Femeia de pe scări, Polirom, 2015;

Guillermo CABRERA INFANTE. Nimfa nestatornică, Curtea Veche, 2011.

Nu este neapărat un Top 10 alternativ – la urma urmei, în literatură fiecare autor concurează doar cu sine însuşi!!! –, cineva însă ar putea înlocui lesne câteva titluri & nume din lista de bază cu unele dintr-acestea, fără nici o pierdere valorică. (E valabil şi în cazul acestei liste bonusul de fidelitate, în cinstea celor 12 ani de Carte la pachet, de data asta din literatura naţională:

Ion MUREŞAN. Poezii, Paralela 45, 2014;

Angela MARINESCU. Opere complete, Charmides, 2015.)

Acum, că tot am dat cărţile (a doua oară!) pe faţă, fiecare-i musai să-şi aleagă lista preferenţială – eu unul nu pot să nu mă gândesc la o cititoare pre nume Maia Sandu care, întrebată fiind de lecturile formative în cadrul unor dezbateri electorale, a dat numele lui Mario Vargas Llosa şi Jose Saramago (concurentul ei – se putea altfel? – s-a referit la Istoria Moldovei, în redacţia unor „moldovenişti” învederaţi). În opinia mea, Marea Nedreptăţită a anului 2016 este chiar Maia Sandu, iar prin faptul că dânsa nu a fost aleasă preşedinte (un preşedinte citit, când a mai avut Moldova aşa ceva?!), Marii Nedreptăţiţi suntem de fapt noi cu toţii.

XS
SM
MD
LG