Linkuri accesibilitate

Prima inițiativă a președintelui I.Dodon, opinii pro și contra (Jurnal.md, Derschide.md)


Ieșirea în prim plan a „conducătorului informal al țării” (Newsmaker.md)

Jurnal.md publică opinii ale unor experţi care critică prima iniţitivă legislativă a preşedintelui Igor Dodon prin care acesta cere parlamentului să abroge legea care a transformat în datorie publică „miliardul furat” din sectorul bancar. „Acest gest al lui Igor Dodon arată ca un element populist, steril”, a declarat, pentru sursa citată, analistul politic Oazu Nantoi. El a mai spus că din moment ce legea a intrat în vigoare, preşedintele nu poate face nimic, el poate veni cu o altă iniţiativă legislativă, dar dacă nu are majoritate în parlament nu va fi niciun efect. „El se va bate cu pumnul în piept că el a vrut, dar oligarhii din parlament nu i-au permis”, a punctat Oazu Nantoi. Potrivit Jurnal.md proiectul de lege prezidenţial vine după ce, săptămâna trecută, membrii Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr i-au adresat o listă de solicitări preşedintelui, printre care figurează şi anularea legii care pune miliardul furat pe umerii cetăţenilor. Totuşi, reprezentanţii formaţiunii spun că aşteaptă acţiuni ferme din partea şefului statului, care ar demonstra faptul că la mijloc nu este doar un simplu joc, se mai spune în articol.

La acelaşi subiect portalul deschide.md publică reacţii ale deputaţilor şi titrează că „iniţiativa lui Dodon este criticată de majoritate şi salutată de opoziţie”. Deputatul PD Sergiu Sârbu susține că puterea inițiativei legislative a președintelui Dodon este direct proporțională cu cea a deputatului Dodon, adică infimă: „Parlamentul se va expune asupra acestui subiect şi va avea o poziția tranșantă la acest capitol”, a dat asigurări deputatul democrat. De cealaltă parte, opoziţia liberal-democrată crede că Igor Dodon „se aliniază la decizia PLDM”, și anume de a contesta această lege. „Noi am criticat vehement această inițiativă legislativă și vom continua să o criticăm, deoarece nu este normal ca datoria publică să fie pusă pe seama cetățenilor”, a declarat, între altele. liberal-democratul Tudor Deliu. PCRM ar putea susține inițiativa prezidențială, doar „dacă este pregătită la nivelul corespunzător din punct de vedere juridic”, a precizat deputata PCRM, Elena Bondarenco.

Jurnalista și prezentatoarea Elena Robu trece în revistă pe blogul său cele mai importante evenimente politice ale anului 2016, de la respingerea candidaturii lui Ion Sturza la postul de premier și până la alegerea lui Vlad Plahotniuc la șefia PD. „Anul 2016 nu a fost ușor. S-au întâmplat multe evenimente care au dat peste cap scenariile politice. Lupte, intrigi, jocuri murdare, provocări, reforme bifate, legi favorabile unora. Cu siguranță din tot acest terci politic doar cetățeanul a fost cel mai dezavantajat, neajutorat, umilit și sărăcit”, concluzionează Elena Robu.

Un prim articol de bilanț al anului, redacţia portalului newsmaker.md îl dedică lui Vlad Plahotniuc, care de curând a fost ales lider al PD. „Ieșirea conducătorului informal al țării în prim plan deşi deocamdată doar la nivel de partid poate fi considerat unul din cele mai importante rezultate ale anului”, scriu jurnaliștii, amintind că 2016 a început nu tocmai favorabil pentru Plahotniuc, candidatura căruia la postul de premier a fost respinsă de președintele țării. Mai mulți analiști citați în articol sunt de părere că următorul pas al coordonatorului alianţei de guvernare va fi cel mai probabil o nouă tentativă de a ocupa funcția de prim-ministru. Ceea ce va fi o provocare dificilă pentru noul șef de stat Igor Dodon care ar urma să aprobe candidatura. Când va încerca Plahotniuc să vină în fruntea cabinetului de miniștri - înainte sau după alegerile parlamentare din 2018 - analiștii nu se încumetă să facă deocamdată prognoze.

Într-un alt articol jurnaliștii de la newsmaker.md analizează împreună cu unii experți sesiunea de toamnă a legislativului. O primă observație e că în primele trei luni parlamentul s-a convocat în plen de doar cinci ori, iar în ultima lună au organizat ședințe maraton pentru a adopta cât mai multe legi. În articol sunt citați reprezentanți ai partidelor parlamentare din opoziție și mai mulți experți care critică majoritatea parlamentară pentru graba cu care au fost adoptate unele legi importante, fără a fi anunțate din timp. Deputaţilor majorităţii li se mai reproșează lipsa de transparență, dar şi tentativele de a trece rapid unele inițiative controversate, cum ar fi cea a amnistiei fiscale, de exemplu. În timp ce opoziția parlamentară și unii experți spun că sesiunea de toamnă a legislativului a fost un dezastru, că parlamentul s-a transformat într-o instituție decorativă, iar încălcarea regulamentului a devenit o normalitate, reprezentanții majorității resping aceste acuzații și susțin că au lucrat eficient şi au reușit să adopte reforme importante, inclusiv cea a sistemului de pensii.

Portalul report.md publică un amplu articol de bilanţ care concluzionează că 2016 a fost un an dificil din punct de vedere economic, fiind marcat de birocraţie, corupţie, preţuri mari, salarii mici şi de povara miliardului furat din sistemul bancar. „Toate la un loc generând o neîncredere totală în ziua de mâine”. Autoarea articolului scrie că exponenţii mediului de afaceri nu împărtășesc optimismul autorităţilor în ceea ce priveşte climatul investiţional. „Toate așa-numitele „progrese” sunt doar pe hârtie, iar realitatea este că trebuie să fii un „kamikaze” ca să iniţiezi astăzi o afacere în Republica Moldova”, a spus un businessman pentru sursa citată. În articol sunt citaţi mai mulţi experţi care critică decizia guvernamentală prin care s-a pus pe umerii cetăţenilor povara recuperării miliardului furat. Pe final se aminteşte şi despre proiectul de lege privind amnistia fiscală votat în prima lectură despre care se spune în articol că e „făcută pentru „albirea” a 70 000 de funcționari corupți”.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, ignoră ajutorul UE și se laudă cu camioanele venite din Rusia”, titrează portalul moldnova.eu. Autoarea articolului, Virginia Nica, observă că la o conferință de bilanț al activității executivului de la Comrat, bașcanul Irina Vlah a vorbit în special despre ajutorul și investițiile care au venit din Rusia și Turcia. „Vreau să atrag atenția doar asupra unei singure cifre. Doar pe parcursul acestui an, regiunile Rusiei au oferit ajutor umanitar Autonomiei în valoare de 24 de milioane de lei”, a subliniat bașcanul. Irina Vlah nu a menționat însă nimic despre sprijinul financiar acordat de UE pentru dezvoltarea autonomiei, chiar dacă datele Comitetul Executiv de la Comrat arată că cei mai mulți bani au venit în regiune din partea europenilor. Doar în acest an Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de dezvoltare a Găgăuziei și raionului Taraclia, alocând 6,5 milioane de euro, se precizează în articol. Expertul economic Roman Chircă e de părere că „Proiectele pe care le implementează Rusia în Găgăuzia, dar și în Transnistria sunt puternic motivate de aspecte politice de dezbinare. În opinia lui expertului, Irina Vlah jonglează cu aceste declarații pentru a câștiga încrederea și simpatia susținătorilor din Federația Rusă. „Este un interes pragmatic”, a punctat Roman Chircă.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG