Linkuri accesibilitate

Igor Dodon cere Parlamentului să abroge legea care a transformat în datorie publică banii furaţi din sectorul bancar


Imagine publicată pe pagina FB a președintelui

O inițiativă populistă criticată începînd de la primul ministru pînă la experții financiari.

La mijlocul primei sale săptămâni de muncă în postul de șef al statului, Igor Dodon a anunțat că a început demersurile pentru anularea transformării în datorie publică a „miliardului furat” din sistemul bancar moldovean. Cum anume vrea Dodon să anuleze legea nepopulară și ce șanse are să reușească.

Preşedintele Igor Dodon a semnat iniţiativa legislativă prin care cere Parlamentului să abroge legea care a transformat în datorie publică banii furaţi din sectorul bancar. Este vorba de peste 13 miliarde de lei oferiţi de BNM sub garanţiile guvernelor Leancă şi Gaburici, în 2014 şi 2015, celor trei bănci devalizate, care între timp au fost lichidate.

Anunțându-și demersul pe rețeaua de socializare Facebook, Igor Dodon a notat că „miliardele furate trebuie să fie întoarse de toți cei care au participat la fraudă, au votat pentru, fie au cunoscut acest lucru, dar au preferat să tacă”. Şeful statului a cerut Parlamentului să examineze în regim prioritar iniţiativa sa legislativă şi să anuleze legea care „pune pe seama cetățenilor rambursarea furturilor fără precedent”.

Astfel, Igor Dodon vrea să-şi onoreze încă o promisiune din campania electorală prezidenţială, după cea de a-l demite pe ministrul apărării Anatol Şalaru.

Iniţiativa prezidenţială va fi examinată în Parlament, dar va fi cel mai probabil respinsă, ne-a spus președintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă:

„Parlamentul când o să ajungă la această iniţiativă o va examina, va fi avizată negativ şi respinsă.”

Expertul economic Eugen Ghileţchi e de părere că o eventuală abrogare a legii care transformă în datorie publică datoria statului faţă de BNM ar avea un impact mult mai împovărător pentru cetăţeni:

„În primul rând este un demers total populist. În esenţă dacă noi anulăm legea care prevede convertirea garanţiei de stat în datorie publică se va întâmpla următorul lucru – BNM va trebui să declare pierdere de 13 miliarde de lei. În momentul în care o bancă centrală declară pierdere, această pierdere oricum trebuie acoperită printr-o emisiune de obligaţiuni, cu alte cuvinte pierderea trebuie acoperită din bani publici. Or dacă se mergea pe această cale costul pentru cetăţeni avea să fie de două ori mai mare fiindcă emisiunea de obligaţiuni are loc la rata de piaţă care acum ajunge până la 10 la sută. Soluţia aleasă de Ministerul Finanţelor şi Guvernul a venit într-o măsură oarecare să diminueze presiunea de pe cetăţeni.”

Expertul a reiterat că guvernul a fost nevoit de fapt să execute garanţia de stat, adică să recunoască drept datorie bugetară şi să restituie Băncii Naţionale împrumuturile salvatoare pentru cele trei bănci devalizate care au fost între timp lichidate. Eugen Ghileţchi spune că şeful statului Igor Dodon ar fi putut întreprinde alte măsuri dacă chiar îşi doreşte să scoată de pe umerii cetăţenilor povoara acestei datorii.

„Un preşedinte de ţară care caută într-adevăr interesul cetăţeanului ar trebui să fie preocupat de cel puţin două sau trei priorităţi în contextul acestei datorii care a fost creată fiindcă legea prevede anumite surse care vor diminua această datorie. Doar prin aceste trei mecanisme – ancheta internaţională şi recuperarea banilor din anchetă, lichidarea obiectivă şi eficientă a activelor băncilor şi tragerea la răspundere cu confiscarea averilor persoanelor responsabile noi putem într-adevăr să diminuăm presiunea pe cetăţeni. Dar dacă venim şi abrogăm legea dată costul pentre cetăţean de factor va fi mai mare pentru că BNM oricum va trebui să fie recapitalizată la un cost mai mare de 5 la sută care este prevăzut în legea dată.”

Iniţiativa legislativă a şefului statului a fost criticată astăzi şi de premierul Pavel Filip în debutul şedinţei cabinetului de miniştri:

„Chiar dacă domnul Dodon provine din PSRM care este un partid de stânga nu era obligatoriu în funcţia de preşedinte să păşească cu stângul”.

Pavel Filip a precizat că respectiva lege este un act consumat, pentru deservirea datoriei publice au fost prevăzuţi deja bani în bugetul public pentru anului viitor, iar iniţiativa preşedintelui e una populistă:

„Vreau să fac chiar o adresare cetăţenilor pentru că această categorie de politicieni populişti vin să vă amăgească, vin să genereze nişte aşteptări false. Adevărul este cu totul altul. Dacă noi nu adoptam această lege, noi anul acesta nu am fi obţinut 60 de milioane de euro de la Bucureşti, 35 de milioane de dolari de la FMI, 45,3 milioane de euro de la UE şi 45 de milioane de dolari de la BM.”

Amintim că legea transformării în datorie publică a banilor furați din bănci a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip în toamna anului curent şi a fost una dintre precondiţiile FMI în contextul noului acord de creditare a Moldovei. Legea, care a fost criticată de opoziția politică, dar și de unele segmente ale societății, prevede că datoria va fi recuperată timp de 25 de ani la o dobândă de 5 la sută. Din bugetul de stat pentru 2017 aproape 700 de milioane de lei vor pleca pentru deservirea acestei datorii. Peste 600 de milioane de lei constituind plata dobânzilor.

XS
SM
MD
LG