Linkuri accesibilitate

Dionis Cenuşă: „2016 a fost un an de consolidare a PD şi a celor care stau în spatele acestui partid”


Dionis Cenușă

Politologul Dionis Cenuşă despre principalele evenimente politice ale anului 2016.

Dionis Cenuşă: „2016 a fost un an de încercări. Opoziţia democratică nou formată pe fundalul protestelor antiguvernamentale a încercat să se impună în faţa sistemului, dar, din păcate, nu s-a reuşit. Anul 2016 a fost un an de consolidare a PD şi a celor care stau în spatele acestui partid, ne referim la grupurile de interes, la grupurile oligarhice. Am fost martorii unor scenarii foarte interesante care au permis partidului să se menţină la putere. Este vorba în primul rând de decizia Curții Constituționale prin care au fost declanșate alegerile prezidențiale directe, dar şi de modul cum au fost derulate alegerile prezidenţiale şi tentativele reuşite, de altfel, de a sprijini un candidat cu viziuni pro-ruse, ceea ce ar însemna în mod automat consolidarea vectorului rusesc şi eurasiatic în Republica Moldova. 2016 a fost un an roditor şi pentru opoziţia pro-rusă. Am avut o consolidare a forţelor pro-ruse în jurul mişcării protestatare. Această situaţie a fost pentru unii neașteptată deoarece până la urmă Platforma DA şi alte grupuri politice care s-au aranjat în jurul acesteia nu se prea legau conceptual şi doctrinar cu partid lui Renato Usatîi şi PSRM, care sunt formațiuni pro-ruse şi care au foarte puţin în comun cu agenda europeană. Oricum partidele pro-ruse au dat dovadă de ingeniozitate politică ca să folosească la rândul lor spiritul protestatar în favoarea consolidării pozițiilor lor pe scena politică.”

Europa Liberă: Cum credeți că se vor schimba lucrurile pe plan intern, dar şi pe cel extern odată cu venirea lui Igor Dodon la președinție?

Dionis Cenuşă: „Cred că vom avea o separare de impact. Pe de o parte, vom avea declarații foarte puternice în favoarea aproprierii Moldovei de Rusia, reparării problemelor legate de comerţul exterior, favorizarea migranţilor moldoveni din Rusia şi alte elemente care caracterizează ghemul de problema pe care le are Moldova în relaţia sa cu Rusia. Dar asta va fi în discrepanță cu acțiunile de facto pe care le poate întreprinde președintele, având în vedere că are prerogative reduse. Vom avea foarte multe declaraţii şi puţine acţiuni, dar acţiunile vor fi limitate pentru că prerogativele nu-i permit lui Dodon să-şi realizeze visele. Cel mai degrabă vom vedea o materializare a viselor lui în 2018 dacă PSRM reuşeşte să ia majoritatea sau cel puţin un procent confortabil în alegerile parlamentare.”

Europa Liberă: Dar cum ar putea reacționa Bruxelles, de exemplu, la această eventuală apropiere a Moldovei de Rusia?

Dionis Cenuşă: „Bruxelles devine din ce în ce mai pragmatic în raport cu ţările din Parteneriatul Estic. Dispare numărul romanticilor în rândul oficialilor europeni care cred pe cuvânt politicienii moldoveni indiferent de faptul că sunt pro-ruşi sau pro-europeni. Este un gen de reticență faţă de clasa politică din Europa de Est şi nu vreau să evidenţiez doar Republica Moldova. E vorba şi de Ucraina, mai puţin de Georgia pentru că spre fericirea georgienilor progresul lor este mult mai vizibil decât în cazul Moldovei, bunăoară. Vom vedea o încercare de a reacţiona conform situaţiei la zi. Dacă Republica Moldova prin declaraţiile lui Igor Dodon dăunează imaginii UE, atunci va fi în defavoarea Republicii Moldova. Nu cred că UE va încerca să depună eforturi pentru a educa clasa politică de la Chişinău. Până la urmă vorbim despre suveranitatea ţării, vorbim despre responsabilitatea pe care trebuie să şi-o asume societatea civilă, mass-media, cetăţeanul de rând. Sunt în totalitate de acord cu asemenea poziție de pragmatism rece. Altfel noi nu vom depăși momentul de dădăceală pe care îl avem în raport cu factorii externi.”

Europa Liberă: În 2016 datorită semnării unui acord de creditare cu FMI relaţiile cu partenerii externi, cu UE au părut să se dezgheţe, cel puţin sub aspect financiar. Se poate vorbi despre o îmbunătăţire în general a relaţiilor cu Occidentul sau care ar fi atitudinea faţă de Moldova?

Dionis Cenuşă: „Partenerii externi au o viziune foarte clară vizavi de Republica Moldova. Ceea ce s-a finanţat până acum sunt proiecte foarte importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova. ei nu susţin în nici un caz o guvernare anumită, o culoare a guvernării. Pentru ei contează ca proiectele să fie derulate până la capăt şi asta pentru că ei au investit în faza iniţială şi ar fi total iraţional să nu continue proiectele până la capăt pentru că, iată, un președinte pro-rus este ales de cetăţeni sau guvernarea nu-şi duce până la capăt anumite acţiuni. În fond, fiecare partener are proiectele sale şi probabil e un neajuns, un defect al acestei realităţi. Cu cât mai coordonată şi cu cât mai interdependenţă este finanţarea oferită de donatori, cu atât e mai uşor şi eficient să faci presiuni asupra guvernării. Cu cât ele sunt mai separate, cu atât relaţiile cu unii donatori avansează, ei dau bani, alţii nu, cum a fost, spre exemplu, cu reforma justiţiei, UE a stopat finanţările pentru că mai multe acţiuni nu au fost duse până la capăt. Dacă această reformă ar fi fost legată de altele, atunci cred că lucrurile s-ar fi mişcat mai repede. Partenerii externi probabil că vor avea nevoie de o coordonare şi mai bună. Acest lucru a fost recomandat şi de Curtea de Audit Europeană în raportul lansat în septembrie despre modul cum sunt cheltuite fondurile europene, asistenţa europeană în Republica Moldova. prin urmare, cred că asistăm şi vom asista în continuare la o maturizare a relaţiilor dintre partenerii externi şi Republica Moldova. vom observa o abordare mult mai serioasă faţă de cea pe care am văzut-o în 2010-2013.”

Europa Liberă: O abordare mult mai serioasă din partea autorităților moldovene sau a celor europene?

Dionis Cenuşă: „Cred că va fi una mai serioasă din partea celor europene. Prin urmare, va fi o atitudine mai responsabilă şi din partea autorităţilor moldovene. În 2016 datorită combinației dintre presiunea pe extern şi presiunea pe intern, prin intermediul protestelor şi a grupurilor care au mobilizat aceste proteste, noi am avut schimbări calitative de situaţie. Am avut o guvernare care s-a angajat să realizeze o foaie de parcurs. Indiferent de faptul că ceea ce au produs ei nu a corespuns așteptărilor noastre, oricum ei s-au angajat să facă ceva. Înseamnă că anume această paradigmă trebuie continuată, atunci când pe intern se face foarte mare presiune şi există condiționalitatea care este valorificată la maxim de către partenerii externi, în special de către UE.”

Europa Liberă: În 2016 s-a produs şi o schimbare de lider în regiunea transnistreană. Preşedintele Igor Dodon anunţa o nouă epocă, o nouă etapă în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Vă aşteptaţi la schimbări esenţiale în ceea ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean?

Dionis Cenuşă: „Cred că vom avea din ce în ce mai multe cedări, cel puţin declarate, din partea Chişlinăului. Persoana care va declara aceste compromisuri, cedări, concesii va fi Igor Dodon. eu cred că epoca nouă despre care vorbeşte dumnealui este legată de alegerea lui în calitate de preşedinte al Republicii Moldova mai degrabă, decât de aşa numitele alegeri din regiunea transnistreană. Cred că indiferent de cine va veni în regiunea transnistreană politica internă şi cea externă a regiunii separatiste nu se va schimba. Ceea ce nu este valabil atunci când au loc schimbări de lideri la Chişinău. Vedem o diferenţă enormă dintre președinția lui Timofti, care a fost una dificilă pentru el, în primul rând, dar şi pentru ţară la fel de dificilă a fost şi schimbarea care s-a produs odată cu venirea noului preşedinte. Igor Dodon deja a făcut foarte multe declaraţii care nu sunt tocmai potrivite pentru un preşedinte de ţară, inclusiv declaraţii pe marginea soluționării conflictului transnistrean. Soluţiile pe care el le propune nu sunt în interesul Republicii Moldova. Ele sunt în interesul grupurilor de interese din regiunea transnistreană şi în general în interesul Moscovei şi a agenților acesteia. Când spun agenţi am în vedere partidele pro-ruseşti, grupuri de business şi aici e vorba de sectorul energetic, în primul rând, unde interesele ruseşti sunt foarte strâns legate de regiunea transnistreană. Prin urmare, ceea ce va face Igor Dodon în calitate de preşedinte în raport cu regiunea transnistreană trebuie monitorizat cu atenţie. E necesară o reacţie imediată din partea societăţii civile şi a mass-media la cea mai mică deviere de la normele Constituţiei şi în general de la principiile şi prioritățile naționale, care spun foarte clar că Republica Moldova trebuie să se integreze în UE. Igor Dodon şi alţii care fac declaraţii pro-ruse pregătesc electoratul pentru decizii politice în 2018. Acesta este scopul – de a schimba direcţia discuţiilor din spaţiul public. cu cât mai mult se vorbeşte despre posibilitatea integrării eurasiatice, necesitatea pieţii ruseşti ş.a.m.d., cu aât mai atractiv devine subiectul respectiv. Oamenii în final vor spune poate şi un da la un referendum legat de orientarea externă a Republicii Moldova în favoarea Uniunii Eurasiatice şi multe alte invenții politice pe care le pregăteşte Igor Dodon. Cred că indiferent de faptul că Dodon ar putea face parte dintr-un scenariu al guvernării actuale, mă refer la PD, el poate produce daune serioase vectorului european al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Care ar fi provocările pentru 2017?

Dionis Cenuşă: „Provocările vor ţine de capacitatea opoziţiei noi, extraparlamentare de a se consolida şi de a se pregăti pentru alegerile parlamentare. Mă refer la două partide, cel al Maiei Sandu şi cel al lui Andrei Năstase. Aceste formaţiuni vor fi nevoite să decidă ce identitate politică au atât în ţară, cât şi în afara ţării, mă refer la înrudirea cu partidele paneuropene. A doua provocare va fi legată de capacitatea guvernării de a sincroniza planurile unui partid şi anume PD cu scenariile eurasiatice ale președintelui Igor Dodon. Rămân de părerea că există o înţelegere cel puţin verbală între PD şi PSRM. Altfel ele nu s-ar fi ajutat atât de mult în campania electorală pentru prezidenţiale. Aceasta va fi o provocare foarte interesantă. Cât de abil va fi PD în a exploata proiectele şi declaraţiile eurasiatice ale lui Igor Dodon. A treia provocare va fi legată de calitatea procesului de integrare europeană, adică cât de departe vor merge reformele în domeniile prioritare care ţin de statul de drept, de justiţie, sectorul bancar şi în tot ceea ce ţine de valorificarea potenţialului pieţei de desfacere europene. Este important să creştem capacităţile producătorilor şi exportatorilor moldoveni astfel ca ei să poată intra uşor nu doar pe piaţa europeană, dar să revină pe piaţa din Federaţia Rusă şi să cucerească alte pieţe internaţionale.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG