Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 - Sergiu Cioclea: „Anul se termină mai bine decât a început. Leul s-a stabilizat, inflația a scăzut”


Sergiu Cioclea

Nivelul creditelor neperformante a crescut la 50%, avertizează guvernatorul Băncii Naționale.

Volumul creditelor neperformante a crescut „îngrijorător” în 2016, recunoaște guvernatorul băncii naționale Sergiu Cioclea, efect întârziat al crizei bancare din 2014. Dar, asigură Cioclea în interviul pentru Europa Liberă, astăzi băncile sunt mult mai bine capitalizate pentru a face față creditelor neperformante.

Europa Liberă: Domnule guvernator, dacă dumneavoastră aţi fi medicul de la aparatul de Roentgen, care analizează investigațiile, şi la sfârșit de an am vrea să știm care este starea leului şi a sistemului bancar, dumneavoastră ce comentarii aţi face la aceste investigații, ce diagnostic aţi da?

Sergiu Cioclea: „După părerea mea, anul se termină mai bine decât a început. Chiar şi leul, dacă aţi făcut referință la el, oamenii ştiu că cursul leului s-a stabilizat în acest an, inflația a scăzut, economia dă semne de învigorare şi rata de bază, care este totuşi un termometru al economiei, să spunem, a coborât de la 19,5% la 9%. Deci, ca un medic, aş spune că condițiile unei convalescențe sunt întrunite. Acum sistemul bancar desigur reacționează la aceste îmbunătățiri ale mediului de afaceri cu anumită întârziere. De altfel, în 2016 noi vedem în bilanțurile băncilor problemele acumulate din 2014-2015, când au fost ani grei, în primul rând a fost o secetă puternică, ratele s-au ridicat foarte mult şi activitatea de creditare s-a diminuat, ceea ce este o mare problemă deoarece funcția principală a băncilor este creditarea. Este o imagine încă contrastată, când mediul este îmbunătățit, dar pacientul mai are nevoie să se vindece în continuare. Cu toate acestea, aş spune că suntem în zona satisfăcătoare, din punct de vedere a parametrilor pe sistem. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai sistemului bancar este suficientă capitalului, este temelia pe care se construiește o bancă, capitalul este aproape la 30%, ceea ce este mult în condiţiile în care normativul este de 16%. Un alt indicator este volumul activelor lichide. Suntem aproape la 50%, ceea ce înseamnă că băncile au mulţi bani, este şi un semn că totuşi aceşti bani nu sunt transformați în credite. Deci speranța mea pentru anul viitor este că mai mulţi agenţi economici vor avea acces la credite mai ieftine. Şi, în final, aş spune că anul 2016 a fost un an de cotitură pentru sistemul bancar, deoarece acele reforme care au fost inițiate şi de precedenta conducere în sfârșit au căpătat un cadru sistemic în acordul cu Fondul Monetar International şi dacă reuşim să facem tot ce ne-am propus în acest acord vă asigur că 2016 şi 2017 vor fi ani de reală transformare a sistemului bancar moldovenesc”.

Sergiu Cioclea, intervievat de Valentina Basiul
Sergiu Cioclea, intervievat de Valentina Basiul

Europa Liberă: Pe când ar urma să coboare rata creditelor către rate comparabile cu cele din ţările europene, pentru că asta îşi doresc şi oamenii de afaceri, dar şi oamenii care pur şi simplu vor să ia credite să-şi cumpere case şi aşa mai departe?

Sergiu Cioclea: „Aveţi dreptate. Chiar dacă Banca Națională a coborât rata de bază, de la 19,5% la 9%, cu mai mult de zece puncte procentuale, ratele la creditele comerciale au coborât mult mai puţin. Dacă în medie acum un an se acordau credite comerciale la 15-16%, acum suntem la 13%, deci amplitudinea cu care au coborât ratele comerciale este mult mai mică. Cu toate acestea, procesul a început, credem că excesul de lichiditate în sistem vor determina băncile comerciale iarăși să se bată pentru clienţi. Credem că din cauza că s-au ieftinit hârtiile de valoare emise de stat pentru băncile comerciale va fi mai interesant să acorde credite agenților economici. Cea mai mare întrebare este acum dacă agenţii economici vor dori sau nu să contacteze credite noi şi pentru asta este foarte important ca aceste semnale de stabilizare macroeconomică, dar, insist, şi politică, să determine marile şi micile întreprinderi să inițieze proiecte noi de investiţii, de funcționare, şi să fie şi cerere pentru aceste credite. Deci, cred că, condițiile pentru ofertă de credite noi mai ieftine sunt întrunite, nu ştiu în ce măsură cererea de credite este astăzi întrunită, dar sper ca această stabilizare din 2016 să se confirme şi să avem o îmbunătățire a situației anul viitor”.

Europa Liberă: Referitor la credite, publicații de specialitate au atras atenţia că volumul creditelor neperformante a crescut în ultimul an, aceleași credite care au provocat criza din sistemul bancar din 2014. Ce tendințe aţi observat dumneavoastră?

Sergiu Cioclea: „Criza la care faceți referință din 2014 într-adevăr a început în una din bănci cu un volum excesiv de credite neperformante, dar suntem foarte departe de a avea același nivel, la nivel individual sau pe sistem. Cu toate acestea, aveți dreptate, creditele neperformante s-au mărit cu aproape 50% în volum, iar în termeni relativi au trecut de la mai puțin de 10% la 16% din portofoliul creditelor băncilor comerciale. În sine, este o evoluție îngrijorătoare şi lucrăm mult cu băncile pentru a înțelege cauzele. Dar a fost ceva prognozat de noi din cauza că, cum v-am spus, orice criză economică se materializează în bilanțul băncilor peste 12-18 luni, deci criza din 2014-2015 a început să se materializeze în acest an în bilanțul băncilor, când clienţii lor nu mai puteau să ramburseze sau au arierate de rambursare a

Sergiu Cioclea
Sergiu Cioclea

creditelor. Efectul este agravat de faptul că băncile nu mai acordă credite noi, stocul de credite neperformante faţă de stocul global are tendința să se mărească şi matematic creşte când nu este un nou val de credite sănătoase. Dacă în 2017 vom avea această reluare a activității de creditare şi dacă băncile vor lucra bine cu agenții economici, ne aşteptăm totuşi la o îmbunătățire a acestui indicator. Dar el ţine nu numai de sistemul bancar, dar şi de sistemul judecătoresc, deoarece băncile trebuie să ia în posesie gajurile, deci depinde de calitatea funcționării sistemului judecătoresc şi sperăm aici să avem o bună funcţionare a procedurilor, dacă acestea vor fi necesare, de lichidare a agenților economici care au contractat credite cu probleme. Băncile au mult capital, deci ele pot să absoarbă pierderile legate de aceste credite. Băncile nu sunt astăzi aproape de situații de insolvabilitate şi au foarte multe lichidități. Dacă este nevoie să ramburseze unor deponenți sunt îndeajuns bani. Deci este o situație foarte departe de cele trei bănci la care faceţi referinţă. Astăzi sistemul bancar şi băncile individual nu au asemenea probleme care pot fi comparate cu cele care au fost lichidate”.

Europa Liberă: La cele trei bănci care se află sub supraveghere specială în acest an dumneavoastră aţi făcut câteva verificări. Puteţi să ne spuneţi ele se vor afla în continuare sub supraveghere specială? Ce-au arătat aceste verificări?

Sergiu Cioclea: „Toate trei bănci la sfârșitul anului 2015 au fost controlate de echipe independente, au fost stabilite aşa-numite studii de diagnosticare ce au identificat probleme de tot felul: probleme cu acționariatul, probleme de guvernanță corporativă, adică felul în care sunt organizate organele de conducere şi-şi îndeplinesc funcţiile de control, şi probleme individuale pe unele clase de credite. Toate băncile au propus planuri de remediere care au fost validate de Banca Națională şi sunt acum îndeplinite. Avem o bancă care avansează mai rapid, una mai încet, dar toate trei sunt astăzi, să spunem aşa, în perioada de convalescență. În martie 2017 ne vom întruni şi vom discuta despre progresul care a fost înregistrat de aceste trei bănci şi vom vedea dacă putem sau nu să le scoatem din regimul de supraveghere specială, iar pentru una din ele din intervenția timpurie. Desigur că vor fi importante şi progresele în schimbarea organizării interne. Este important să vedem cum îşi propun să rezolve problemele cu practicile de creditare sau chiar şi a creditelor neperformante şi unul din aspectele importante va fi dacă reuşim sau nu să avem investitori noi în unele din ele, deoarece acest lucru va fi şi pentru noi o garanție că ele vor funcționa bine în viitor. Deci în martie vom decide şi, pentru cele care întrunesc condițiile pe care ni le-am fixat noi împreună cu FMI, le dăm o diplomă, să spunem aşa, de continuare. Cele care nu - vor continua în regim de supraveghere specială. Ce pot să vă spun este că acest regim de supraveghere specială este tocmai pentru a ne asigura că banca funcționează bine. Este nu o pedeapsă, ci invers o…, dacă iarăşi vorbim în termeni medicali, o carantină necesară băncilor pentru a se însănătoși”.

Valentina Basiul
Valentina Basiul

Europa Liberă: Ce se întâmplă sau ce s-a întâmplat cu pachetele de acţiuni scoase la vânzare. S-a vorbit anterior despre intenții serioase din partea unor fonduri de investiții sau chiar bănci străine. Din păcate, veştile nu prea au fost bune în ultima vreme. Ce fel de acţionari îşi doreşte Banca Naţională la aceste bănci?

Sergiu Cioclea: „În primul rând, dacă faceţi referință la faptul că a fost prelungită perioada uneia din vânzări, este tocmai din cauza că avem investitori serioși interesați de acest pachet de acțiuni. Deontologia nu ne permite să spunem numele persoanelor care sunt interesate, deoarece ei încă nu au oficializat interesul lor nici printr-o cerere faţă de noi, dar sunt în proces de analiză a băncii, din punct de vedere a riscurilor economice şi juridice. Acești investitori sunt îndeajuns de buni pentru noi, Banca Națională, ca să fie suficient să acceptăm această prelungire a termenului de vânzare în scopul finalizării acestei proceduri de analiză. Investitorii sunt foarte calitativi, sperăm să vedem o ofertă din partea lor în următoarele luni. N-am să pot să vă indic o ţară anumită, dar răspund perfect criteriilor stabilite de noi împreună cu FMI pentru a avea un investitor cu bună reputație, solid din punct de vedere financiar şi cu experiență în sectorul bancar”.

Europa Liberă: Cine stă în spatele celor care au acționat concertat la Moldincombank şi MAIB? S-a vehiculat numele lui Platon. BNM are dovezi suficiente că este o anumită persoană?

Sergiu Cioclea: „Aş fi vrut să vă spun de la început că decizia noastră nu este bazată pe eventuala proprietate a unuia sau altui acționar, beneficiar ultim. Este bazată pe faptul că aceste acțiuni au fost cumpărate şi au fost în posesie în mod concertat, deci a fost violată această prevedere a legii şi, indiferent cine stă în spatele acestor pachete de acţiuni, noi am aplicat legea în baza concertării”.

Europa Liberă: În ultimii ani Republica Moldova, şi datorită sistemului bancar, dar deopotrivă şi celui judecătoresc, şi-a clădit o imagine de „spalatorie ruseasca”. La acest moment, această „spălătorie” mai este funcționala sau i-a fost sistată activitatea? Şi cine a tras obloanele?

Sergiu Cioclea: „Într-adevăr este foarte regretabil că Moldova a figurat în această renumită «spălătorie rusească», dar nu izolat, sunt multe-multe ţări inclusiv din UE care au figurat în acest lanţ, inclusiv ţări în care procedurile de luptă împotriva spălării banilor ar fi trebuit să funcționeze mult mai bine decât în Republica Moldova. Trebuie să recunoaștem greșelile noastre, dar să nu ne singularizăm excesiv în această problemă care este de ordin global. Acum, «spălătoria rusească» face referință la o bancă din Republica Moldova prin care au fost transferate sume enorme, aberante, şi vreau să vă spun că această bancă nu mai funcționează în acest regim, această gaură în sistemul bancar a fost închisă. Pe parcursul anului 2016 am avut mai multe controale neanunțate la diferite bănci pe acest capitol şi vedem că numărul tranzacțiilor dubioase, tranzacții fără explicații economice, cu agenți din alte jurisdicții, deseori off shore, s-a micșorat mult, ceea ce nu înseamnă că acest lucru trebuie să ne oprească în eforturile noastre de a îmbunătăți sistemul în general. Astăzi există un proiect de lege care va schimba radical felul în care sistemul bancar va lupta contra acestui fenomen şi responsabilitatea principală va fi coborâtă la nivelul băncilor comerciale. Băncile, în mare parte, doar anunțau sau declarau aceste tranzacții Băncii Naționale şi Centrului Naţional Anticorupţie, iar tranzacțiile continuau, culmea era că în cazul la care vă referiţi aceste tranzacții au fost bazate, aparent legitim, în baza deciziilor organelor judecătorești. Acum sistemul se va schimba profund şi, în cazul unui dubiu, băncile vor avea obligația să oprească tranzacția”.

Europa Liberă: Domnule guvernator, dar ce credeți despre proiectul de lege votat în primă lectură de legalizare a capitalului? E cumva la fel de dubios ca şi „spălătorie rusească”, numai că banii de data asta ar urma să vină din off shoruri în ţară.

Sergiu Cioclea: „Scopul Băncii Naţionale este să evite în orice lege, nu numai aceasta, o anumită porozitate în tot ce ţine de lupta împotriva spălării banilor. Deci este desigur o lege care este astăzi discutată pe larg şi la noi, şi cu partenerii străini. Eu aş fi vrut să dau un răspuns tehnic. Ce ne interesează pe noi, la Banca Naţională, este ca această lege, dacă este adoptată, să nu permită unor bani să intre în sistemul bancar cu violarea principiilor de combatere a spălării banilor. Şi, al doilea lucru important, să nu fie folosită pentru a justifica achiziția pachetelor de acțiuni în bănci din partea unor acționari care nu ar respecta astăzi regulile impuse de lege. La aceste două aspecte am transmis părerea noastră parlamentului, am avizat această lege prin comentarii. Sperăm ca ele să fie luate cât mai serios în considerare pentru a evita ca această lege să fie tocmai o breşă în tot ce încercăm să facem acum noi pentru transparentizarea, curățarea şi bonificarea sistemului bancar”.

Europa Liberă: În primul semestru al anului viitor compania Kroll ar urma să înceapă recuperare a parte din banii care au dispărut din sistemul bancar. Întrucât este vorba de mai multe jurisdicții, sute şi mii de conturi şi companii, înțelegem că va fi un proces de durată. Dumneavoastră ce pronosticuri dați: cât timp ar urma să dureze acest proces şi, la modul cel mai optimist, ce sumă ar putea fi recuperată?

Sergiu Cioclea: „În primul rând, Kroll nu a terminat lucru de identificare a tuturor schemelor de extragere a banilor. În acest sens am menționat în parlament două ţări cu care nu am semnat acorduri de colaborare. Sunt bucuros să vă confirm că după această declarație în parlament am avut un răspuns pozitiv din partea Ciprului şi am semnat deja împreună cu banca centrală a Ciprului un acord de colaborare. Rămâne să lucrăm cu Rusia. Avem deja un proiect şi vom avansa. Ceea ce înseamnă că Kroll ne va putea propune o soluție de recuperare după ce vor fi identificate toate circuitele de extragere a acestor bani furaţi. Cred că ne întâlnim în februarie cu ei să discutăm deja şi strategia de recuperare. Presupun că va dura ceva, deoarece în primul rând trebuie să pună sechestru şi să iniţieze proceduri în jurisdicții în care va avea cel mai mare efect. Procedurile judecătorești sunt lungi, deci pentru noi este important anul viitor să știm unde au fost extrași banii şi să începem procedura. Din experiența internațională, ne dăm seama că este o procedură anevoioasă, dar dacă e bine pusă la punct, pot fi recuperate sume substanțiale. Asta este scopul nostru – să asigurăm companiei Kroll toate condiţiile de lucru, şi din partea Republicii Moldova, şi din partea jurisdicţiilor cu care am reuşit să semnăm aceste acorduri, şi să asigurăm posibilitatea de a începe procedura de recuperare deja anul viitor”.

Europa Liberă: Dar în ţară cine se ocupă de recuperarea activelor, mai ales a fostei bănci a statului - Banca de Economii, şi ce sumă s-a reuşit până acum să fie recuperată?

Sergiu Cioclea: „Sunt mai multe organe ce se ocupă de procedura de lichidare. În lichidarea silită a băncilor, BNM împreună cu lichidatorii, au elaborat o procedură foarte strictă de vânzarea activelor care sunt încă în posesia celor trei bănci în lichidare. La momentul preluării băncilor de către lichidatorii suma totală a activelor care putea fi recuperată a fost estimată realist la aproape 1,5 miliarde de lei. Din această sumă, la această dată au fost recuperate mai mult de 600 de milioane de lei. Este o procedură, vă daţi seama, complicată, principalul este să maximizăm valoarea bunurilor care au fost înstrăinate şi s-o facem cât mai transparent. În paralel, lichidatorii au iniţiat proceduri judiciare contra debitorilor care nu au rambursat credite, mai mult de 200, dacă nu greșesc, de proceduri şi sumele care ar trebui să fie recuperate acolo sunt peste 4 miliarde de lei, dar ele sunt complicate şi depinde şi deseori de alte proceduri de lichidare, deoarece dacă un agent economic a luat un credit şi nu-l rambursează, cu părere de rău, trebuie să ne înscriem ca bancă, la coada creditorilor acelui agent economic şi lichidarea lui nu mai este ceva pe care o putem influența, este controlată şi desfășurată de alţi lichidatori”.

Europa Liberă: Pe final aş vrea să vă întreb despre faptul dacă nu este oportun acum un sistem de responsabilizare a funcționarilor bancari şi mă refer atât la cei angajați la Banca Naţională, cât şi la cei angajaţi în băncile private, pentru că în ultimii ani au fost destule probleme în sistemul bancar?

Sergiu Cioclea: „De fapt, pași concreţi au fost făcuți în această direcție, fac referința la legile care au fost adoptate în 2016. Penalizările şi sancțiunile contra managementului au crescut, au fost înzecite. Să vă dau un exemplu: astăzi sancțiunea maximă pentru un manager de bancă poate să ajungă la 100 de salarii medii, ceea ce este aproape opt ani de venituri. Ba mai mult, în cazul unui faliment care a fost provocat de management sau de acționari nu este limită pe răspunderea lor materială. Acestea sunt sancțiuni foarte drastice, comunitatea bancară este nemulțămită, se teme de abuzuri în acest domeniu. Trebuie să-i asigurăm că aceasta este în primul rând îndreptată contra, şi numai contra, acelor care vor încălca legea. Cât privește Banca Naţională, în trecut am avut situații inverse când multe decizii au fost blocate în procese contra BNM şi era riscul ca să fie intentate procese şi contra lucrătorilor BNM, deci am avut o altă situaţie că pentru a asigura independentă şi buna funcționare a Băncii Naţionale a fost nevoie să introducem unele principii de imunitate, atât timp cât acțiunile angajaților nu au fost făcute cu rea-credință sau din mare neglijență. Desigur că dacă cineva din Banca Naţională a încălcat legea şi este dovedit că este implicat într-o schemă sau are o răspundere penală directă şi această imunitate, nu-l acoperă contrar multor informații care s-au vehiculat. Ce este important este ca banca să funcționeze în regim normal fără să fie perturbată de litigii contra lucrătorilor BNM”.

XS
SM
MD
LG