Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 - Nadejda Hriptievschi: „Succesul reformei sistemului de integritate rămâne deocamdată doar pe hârtie”


Nadejda Hriptievschi

Un interviu cu experta Centrului de Resurse Juridice.

Alla Ceapai în dialog cu Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Europa Liberă: Pe parcursul anului 2016 au fost aprobate mai multe reforme în domeniul justiţiei şi anume reforma Procuraturii, a sistemului de integritatea, optimizarea instanţelor judecătoreşti. Putem spune că a fost un an al reformelor în justiţie, s-a urnit carul din loc sau nu ar fi prea multe motive de bucurie?

Nadejda Hriptievschi: „Putem spune că a fost anul în care au fost adoptate legi foarte importante, dar trebuie neapărat să accentuăm că aceste legi au fost adoptate în 2016 după ce au fost stagnate doi, trei ani, din 2013 încoace. Lucru la legea cu privire la Procuratura a fost început încă în 2013. În 2014 era gata de votare şi nu s-a votat. În 2015 nu s-a votat. Pachetul de integritate era gata în 2015, dar nu s-a votat. Am avut stagnare aceasta 2013-2016 şi apoi în 2016 deja, inclusiv şi ca rezultat al adoptării acelei foi de parcurs pentru reforme, s-au adoptat aceste acte normative foarte importante.

În concluzie, e un succes mare al majorităţii parlamentare, al guvernului care totuşi au asigurat votarea acestor acte normative, dar trebuie să fim foarte corecţi şi să spunem că aceeași deputaţi şi miniștri care acum au promovat aceste acte, de fapt anterior, unii dintre ei, nu toţi, au fost împotrivă şi nu s-au votat în 2015. Deci rămâne totuși un gust amar de ce reformele aceste nu s-au adoptat atunci când erau gata în 2015, 2014, 2013, de ce s-a întins atât de mult carul.”

Europa Liberă: Dar de ce credeți că s-a întins şi ce credeţi că i-a motivat în 2016 să demareze aceste reforme?

Nadejda Hriptievschi: „Îmi vine greu să spun. Ar fi doar speculații. Nu știu ce i-a mânat. Poate ar fi neînţelegerile şi negocierile pe interior şi poate inclusiv dorinţa asta de a schimba guvernul, de a pune alţi miniştri. Frauda din sistemul bancar aruncă mari semne de întrebare - dacă nu cumva s-a lăsat să aibă loc aceste fraude şi adoptarea actelor normative ulterior ca metodă de negocieri. Nu ştiu. Cred că această întrebare trebuie de adresat acelor deputați şi miniștri.”

Europa Liberă: Mai multe organizaţii neguvernamentale, inclusiv cea pe care o reprezentați Dvs. au criticat felul în care a fost ales noul procuror general Eduard Harunjen, graba cu care s-a făcut această procedură. Ce ar urma?

Nadejda Hriptievschi: „Acum cred că procurorul general are o umbră mare de suspiciune cu privire la integritatea lui, pentru că nu a venit cu un răspuns încă suficient de clar pentru a elimina toate aceste suspiciuni. El şi-ar putea reabilita imaginea, dacă va întreprinde acţiuni foarte corecte şi va arată de fapt altceva în activitatea lui decât a arătat-o până acum. Totuşi suspiciunile rămân şi e vorba de implicarea dumnealui într-un dosar din aprilie 2009 ce ţinea de decesul unui tânăr şi averile care par a fi nejustificate dat fiind salariul de procuror şi valoarea casei în care locuiești. Semne de întrebare încă rămân. Unica posibilitatea de reabilitate a lui rămâne să vedem cum va activa. Doar că atunci când există aceste suspiciuni, persoana trebuie să lucreze de trei ori mai bine ca să demonteze toate suspiciuni justificate.”

Europa Liberă: Cum spuneam, unele reforme au demarat şi e vorba de reforma Procuraturii, optimizarea hărții judecătorești, reforma sistemului de integritate. La ce capitole lucrurile au stagnat în 2016?

Nadejda Hriptievschi: „La capitolul pachetului de integritate, de exemplu, legea a fost adoptată, dar nu putem să zicem că lucrurile au evoluat foarte mult. Sunt necesare o serie de acte normative deja la nivel de implementare care urmau să fie elaborate de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), dar ea nu este funcțională. În mod normal ar fi trebuit să fie elaborate şi consultate de Ministerul Justiţiei. Încă nu am văzut nici un act de acest tip. De aceea succesul reformei sistemului de integritate deocamdată rămâne doar pe hârtie, doar la nivel de adoptare de lege. Acțiunile de mai departe nu le putem califica drept succese.”

Europa Liberă: Între timp averile demnitarilor nu sunt verificate.

Nadejda Hriptievschi: „Între timp, pe tot parcursul anului aproape că nu au fost verificate. Am avut inclusiv în campania prezidențială situații când au fost în presă scrise mai multe informaţii despre diferiți candidați şi unii colegii ne întrebau şi ce face, pe cine sesizăm. Nu ai pe cine sesiza. Din păcate Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosuspendat, nu înțeleg de ce. Practic anul acesta nu am avut sistemul funcțional. Nu ştiu ce se întâmplă cu averi. Nu ştiu dacă se va reuşi să fie puse toate declaraţiile pe pagina web. Lucrurile stagnează. În mod normal ar fi trebuit să se implice mai multe instituții ca reforma să deruleze mai rapid.

Colac peste pupăză vine proiectul de lege care prevede liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală şi care de fapt dă peste cap pachetul de integritatea. Reduce la zero eficiența acestuia pentru că permite persoanelor care sunt subiecţi ai declarării averilor să declare acum orice inclusiv ceea ce nu declarase anterior sau ce declarase la o altă valoare. Dacă le declară până in aprilie 2017, atunci ANI nu va avea posibilitatea să le verifice. Ei nu vor purta absolut nici o răspundere pentru nedeclararea la timp sau declararea neadecvat a proprietăților. Proiectul de lege vine de la un câţiva deputaţi şi este indicatorul principal că atunci când au adoptat pachetul de integritate de fapt l-au votat pentru a fixa o îndatorire a Republicii Moldova faţă de obligațiile asumate în raport cu UE şli alţi parteneri şi nu pentru că chiar au vrut să creeze un sistem național de integritate eficient.

Acum proiectul acesta de lege de fapt taie orice creangă de sub piciorul ANI. Nu mai văd rostul să există o astfel de legislație dacă liberalizarea capitalului se promovează exact aşa cum este acum proiectul de lege.”

Europa Liberă: Majoritatea sondajelor arată că încrederea cetăţenilor în justiţie este foarte mică. Această neîncredere este subiectivă sau este una firească reieşind din situaţia din sistem?

Nadejda Hriptievschi: „Desigur că întotdeauna persoanele care participă la sondaje îşi exprimă părerea subiectivă. Nu e o părere bazată pe anumite date științifice. Trebuie să fim foarte clari însă că părerea se creează nu în rezultatul unei sau altei acțiuni. Se creează în baza experienței personale, în baza celor auzite de la prieteni, colegi, a ceea ce au văzut la televizor sau au citit. Încrederea populației şi nivelul de încredere din sondaje este un lucru foarte serios şi trebuie tratat cu seriozitate. Dacă încrederea este atât de mică înseamnă că lucrurile într-adevăr stau foarte prost.

Îmi pare foarte rău că la demararea strategiei de reformă în sectorul justiţiei în 2011 nu aveau încredere 75% şi în 2016 deja 89% nu au încredere. Este atât de mare neîncredere pentru că sistemul nu s-a reformat, nu au fost duse la capăt acele reforme. În același timp au ieșit câteva cauze individuale, poate, dar care denotă probleme sistemice din sectorul justiției. Să ne amintim despre acei 15-16 magistrați învinuiți de implicarea în schemele de spălare de bani sau să vorbim despre cauzele a câteva persoane juridice care tot câștigă, inclusiv cauza controversată ce ţine de cafeneaua Guguţă.

Care este încrederea unui cetăţean atunci când vede că prin sistemul de justiției se poate de trecut diverse chestii, diverse scheme?! Sau unele cauze penale împotriva unor anumiţi judecători influențează opinia populației despre întreg sistemul. Nu spun că poate undeva această încredere mică este artificială, este crescută şi de discursul mult prea negativ al unor politicieni cărora le este convenabil să dea toată vina pe sistemul judiciar. Din 2011 încoace în discursul public foarte des s-a blamat sistemul judecătoresc pentru foarte multe greșeli uneori neîntemeiat pentru că greșelile eram mai degrabă din cauza unor legi proaste sau a factorului politic. Acest lucru de asemenea arată că dacă sistemul judiciar nu apare ca o putere reprezentată de către oameni corecți, atunci fireşte că oamenii nu o să aibă încredere. Atunci când vedem că CSM promovează persoane care nu-şi declară averile corect, avem cazul judecătoarei Pitic care a declarat acel Porsche Cayenne cu 10 mii de lei, cum să aibă cetățeanul încredere într-o astfel de justiţiei!? Sunt mai alte exemple de promovări din astea dubioase. Sistemul singur şi-o face cu mână lui.

Dacă am avea un CSM mai responsabil care ar lua şi anumite măsuri de autocurățire a sistemului cred că populaţia acest lucru l-ar aprecia. Dar aşa reiese că noi tot am avut investiții în sistem, pe de o parte, iar pe de altă parte puțin de la sistem către societate şi mă refer la calitate şi accesibilitate a instanțelor. Să ne amintim de acele câteva cazuri mari, de rezonanţă socială pe care societatea așteaptă să vadă cu ce se vor finaliza, dar în rezultat vedem cauze închise, cauza lui Filat, sau vedem modalitatea în care Ilan Shor ba e în arest la domiciliu, ba în arest preventiv, ba iar la domiciliu. Toate aceste creează senzația că sistemul judiciar nu activează chiar conform standardelor şi rigorilor, de aceea şi încrederea este atât de joasă. ”

Europa Liberă: Care ar fi provocările pentru sistem în 2017?

Nadejda Hriptievschi: „Provocarea principală este ce vom face totuşi cu sistemul de integritate. Prioritățile sunt următoarele: alegerea membrilor Consiliului de integritate, care urmează să aleagă ulterior președintele şi vicepreședintele ANI şi care trebuie să fie integri. Ar urma implementarea nemijlocită a legii, inclusiv angajarea inspectorilor de integritate etc. O altă provocare foarte mare din sistemul de judiciar ţine de îmbunătățirea modalității de promovare şi numire a judecătorilor. CSM urmează să promoveze judecători fără probleme de integritate şi profesioniști. O mare provocarea ţine de modalitatea în care se va implementa legea privind reorganizarea hărții judiciare. Legea este mult mai simplă şi mult mai graduală decât ea se interpretează deja. Va depinde foarte mult de modul în care CSM va finaliza numirea tuturor președinților şi vicepreședinților de instanțe şi de modul în care va asigura informarea publicului despre etapele de implementare, cât şi de modul de numire-transfer a judecătorilor.

O mare provocare mai rămâne clarificarea competențelor în ce privește lupta cu corupția mare. În continuare avem şi CNA cu competențe şi Procuratura anticorupție. Ultima nu este nici dotată suficient şi nu are nici personalul prevăzut în lege. Această reforma presupune şi măsuri legislative, dar şi măsuri la nivel de personal şi tehnic. O altă provocare - ne așteptăm la modificarea Constituției. Proiectul este deja să vedem totuşi când parlamentul va adopta această modificare a Constituției şi când va adopta un pachet de legi pentru implementarea acestor modificări. Aceasta va presupune şi modificarea componenței CSM şi a modului de numire a judecătorilor, deci sunt o serie de propuneri bune care urmează să fie realizate, dar care sunt încă la nivel de proiect.

Ultima provocare cred că ţine de reevaluarea eficienței inclusiv la nivel de proceduri, astfel ca procedurile judiciare să devină mai accesibile şi mult mai previzibile şi practica judiciară să devină mai previzibilă. Sistemul judiciar a devenit un sistem care nu este suficient nici de accesibil, nici de previzibil şi asta nu este acceptabil într-un stat de drept.”

XS
SM
MD
LG