Alla Ceapai în dialog cu Angela Frolov, director de programe la Centrul GenderDoc-M.
Europa Liberă: Unul din cele mai importante evenimente anuale ale comunităţii LGBT din Moldova este probabil marşul, care este organizat în fiecare an, în luna mai cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Homofobiei. În 2016, marşul sub lozinca „Fără frică” a adunat un număr record de participanţi care au reuşit să parcurgă cel mai lung traseu, cinci intersecții. Ce a însemnat pentru comunitatea LGBT din Moldova acest marş şi de ce credeţi că s-a reuşit în acest an?
Angela Frolov: „Marşul LGBT în fiecare an are un scop important, acel de a asigura vizibilitatea comunității. Facem aceste marşuri pentru ca să spunem că noi existăm, că noi avem unele probleme care trebuie rezolvate, că comunitatea LGBT este parte a acestei societăţi. Pentru asta ieşim la un marş.
Într-adevăr în 2016 a fost parcurs cel mai lung traseu şi am avut mai mulţi participanţi decât în anii precedenți. Cred însă că este ceva aşteptat. Consider că în fiecare an o să avem tot mai mulţi participanţi şi vom parcuge un traseu tot mai lung. Acesta şi este scopul nostru. Acesta şi este sensul de a face un marş LGBT.”
Europa Liberă: Un rol important l-a avut şi campania socială „Fără frică”, pe care aţi lansat-o mult înainte de marş şi a fost oarecum o campanie care a unit reprezentanți ai întregii societăţi, nu doar anumite categorii, nu doar reprezentanții comunităţii LGBT?
Angela Frolov: „Este adevărat. A fost o campanie foarte reuşită. Ea a adus oameni care poate fără această campanie nu veneau la marșul nostru. Prin această campanie am reuşit să unim oamenii, să arătăm că de fapt avem cu toţii aceleaşi frici, aceleaşi probleme în societate. Cred că mulţi au înţeles că problema homofobiei nu este doar problema persoanelor LGBT, dar este problema întregii societăţi. Acest lucru l-am şi observat în perioada electorală când homofobia a fost folosită împotriva unor oameni foarte îndepărtați de comunitatea LGBT, care nu au de fapt nici o tangenţă cu această comunitate. Doar din simplul fapt că a fost un mesaj de-al meu în susţinerea uneia din candidate, aceasta a şi fost atacată homofob. Deci homofobia poate lovi de fapt în oricine şi cred că asta au înţeles participanții la marș. În al doilea rând, cred că au înţeles că fricile pe care le avem, indiferent de ce natură sunt ele, fie că e homofobia, fie că e orice formă a xenofobiei sînt ceea ce ne face nouă înșine rău. Este o piedică foarte mare pentru a ne dezvolta, pentru a ne trăi viaţa fericiţi. ”
Europa Liberă: Credeţi că a reuşit comunitatea LGBT să transmită acest mesaj societăţii moldovene nu tocmai prietenoase că nu are frică să trăiască în această societate în pofida unor grupuri care discriminează această comunitate?
Angela Frolov: „Fără frică nu a fost doar o afirmaţi că nu mai avem frică, pentru că frica poate şi este, dar ne-am asumat şi un curaj să mergem în pofida acestei frici. Cred că a fost şi un îndemn pentru întreaga societate să nu mai poarte această frică – homofobia. Este un mesaj foarte puternic şi nu este doar al comunității LGBT. Noi am încercat să analizăm care este problema de bază în societate, problema care ne dezbină pe noi toţi care suntem parte a acestei societăţi. Am înţeles că cea mai mare problemă este frica. Sunt diverse frici care trăiesc în inimile noastre, ne fac mai răutăcioși şi nefericiți. Am depistat că cetăţenii noştri sunt aşa cum sunt pentru că au frici: frica de a rămâne fără serviciu, frica de a nu fi înţeles, frica de aţi pierde apartamentul, frica de acele facturi mari pe care le avem de achitat lunar. Avem o sumedenie de frici şi noi am îndemnat oamenii să treacă peste ele pentru că fricile nu servesc la nimic. ”
Europa Liberă: Totuși şi în 2016 marşul comunităţii LGBT a fost întrerupt de grupuri religioase. Am văzut ouă aruncate din clădiri în mulţime, am văzut activişti ortodocşi care vroiam să treacă agresiv peste participanţii la marş chiar dacă în coloană se aflau mai mulţi diplomaţi, ambasadori. Pe cât de firească vă pare această reacţie, acest comportament?
Angela Frolov: „Este o reacţie absolut înțeleasă, mai ales dacă înțelegem că aceste persoane au o frică enormă în ei şi ne văd pe noi, persoanele LGBT, ca fiind o amenințare pentru viaţa lor, pentru familia lor. Sunt oameni cu frustrări foarte mari. Atunci când ai aceste frustrări este absolut de înţeles felul în care au acţionat. Totuşi în acest an au fost mult mai puţini contramanifestanți, inclusiv dintre cei agresivi, faţă de anii precedenţi. După ce au fost difuzate secvențe de la marşul nostru s-a văzut acea diferenţă enormă dintre cei care au participat la marş şi contramanifestanți. Pe de o parte, erau oamenii îmbăcaţi în tricouri albe care mergeau paşnic, în tăcere, fără a scanda careva lozinci.
De cealaltă parte, erau oameni cu ochii plini de spaimă şi ură, care scandau lozinci foarte răutăcioase. Această diferenţă enormă a făcut o bună parte din societate să înțeleagă că preferă să aibă vecini dintre acei care sunt adecvați şi nu dintre acei agresivi care pot să te atace imediat cum nu le place ceva la tine. Am primit foarte multe mesaje de încurajare şi mesaje de genul: noi până acum am fost împotriva marșurilor voastre, dar acum înțelegem de ce le faceţi şi înţelegem că nu este bine ceea ce fac contramanifestanții, şi am pierdut încrederea în aceste biserici care au ieșit să vă atace. Este un proces firesc în fiecare societate, dacă vrei să-şi atingi un scop şi dacă el este unul nobil, atunci oricum ai de trecut prin nişte piedici, încercări. Noi ştim foarte bine că până nu trecem prin aceste contramanifestații, prin această ură nu ne atingem scopul.”
Europa Liberă: Aţi menţionat deja că probabil pentru prima dată într-o campanie electorală şi mă refer la cea prezidenţială un subiect destul de fierbinte a fost comunitatea LGBT. Pe cât de mult a deranjat acest lucru sau poate dimpotrivă a fost poate un motiv de bucurie?
Angela Frolov: „Nu putea fi un motiv de bucurie pentru că au sunat foarte multe mesaje homofobe, au fost foarte multe mesaje de instigare la ură. Reprezentanții comunității LGBT nu erau consideraţi ca fiind oameni obişnuiţi, alegătorii acestui stat. Se făcea aluzie precum că să fii susţinut de comunitatea LGBT, să ai voturile acestei comunităţi ar fi ceva murdar, ar fi ceva anormal. Evident că acest lucru nu poate să bucure. Tot ce ţine de comunitatea LGBT a fost discutat foarte mult şi din păcate mai mult din punct de vedere negativ, decât pozitiv.
Pe de o parte a fost un candidat care ataca şi pe de altă parte a fost un candidat care nu prea venea cu mesaje de susţinere, era foarte neutru, spunea unele lucruri corecte, dar totuşi nu a fost un mesaj pro- LGBT auzit în această campanie. Consider că a fost un mesaj negativ şi neplăcut pentru toate persoanele LGBT.”
Europa Liberă: Dar aţi anticipat, v-aţi imaginat că comunitatea LGBT va deveni un subiect de campanie electorală?
Angela Frolov: „Da, pentru că unul dintre candidaţi, Igor Dodon, promova homofobia chiar şi în campania sa pre-electorală. Noi ştiam foarte bine că el va folosi homofobia pentru că este un populist şi pentru că ştie foarte bine care sunt fricile din această societate şi pe ce buton trebuie să apeși ca să ai reacţie mai mare. Ne-am aşteptat că va fi aşa. Poate nu ne-am gândit că va merge atât de departe şi că va folosi pârghii atât de josnice, dar este ceea ce avem şi mai avem de lucrat în aceste condiţii.”
Europa Liberă: Asta nu l-a împiedicat însă să câştige cursa prezidenţială, să devină preşedinte. Domnul Dodon a declarat în repetate rânduri că va fi preşedintele tuturor. Credeţi că a avut în vedere şi comunitatea LGBT?
Angela Frolov: „Precum am mai spus, domnul Dodon este un politician foarte populist. Cred că el nu-şi bate capul nu doar de comunitatea LGBT, dar şi de multe alte grupuri. Nu poate fi nicidecum un preşedinte al tuturor cel care începe prin a ataca. Domnul Dodon nu poate fi preşedintele comunităţii LGBT precum nu poate fi preşedintele femeilor necăsătorite sau care nu au copii sau preşedintele cetăţenilor care nu s-au născut în Republica Moldova dar trăiesc aici, el nu poate fi preşedintele grupului unionist. El nu poate fi preşedintele celor pe care i-a atacat direct în campania electorală. Nu ştiu ce îşi închipuie dumnealui cum e să fii președintele tuturor, dar eu îmi închipui altceva.”
Europa Liberă: Pe cât de mult îngrijorează promisiunea lui Igor Dodon că una din primele acţiuni în calitate de şef de stat va fi anularea legii antidiscriminare. Nu intră în competenţele președintelui să anuleze o lege sau alta, dar totuşi e un subiect de îngrijorare inclusiv pentru comunitatea LGBT, care mai puţin, dar e apărată totuşi de această lege?
Angela Frolov: „Igor Dodon a făcut foarte multe promisiuni pe care nu are cum să le îndeplinească pentru că nu intră în atribuţiile unui preşedinte. Dacă vrei să anulezi o lege ai nevoie şi de susţinerea Parlamentului. Nu poate un preşedinte să anuleze o lege. Dar chiar dacă e să admitem cea mai proastă situaţie şi anume că această lege va fi anulată asta nu înseamnă că Republica Moldova nu va fi obligată să protejeze împotriva discriminării persoanele LGBT şi oricare alt cetăţean. Avem în Constituţie un articol care interzice discriminarea, facem parte din Consiliul Europei, am semnat declaraţia universală pentru drepturile omului unde este interzisă discriminarea.”
Europa Liberă: În concluzie, cum a fost anul 2016 pentru comunitatea LGBT din Moldova şi cum anticipaţi că va fi anul 2017?
Angela Frolov: „Anul 2016 a fost încă un pas înainte şi în 2017 vom mai face încă un pas înainte. Vom face câte un pas, încet, dar înainte.”
Europa Liberă: Vă simţiţi mai protejaţi în Republica Moldova, mai puţin discrimaţi? Există mai multă toleranţă în societate, se mai schimbă lucrurile în această direcţie?
Angela Frolov: „Ne simţim suficient de puternici pentru a ne putea proteja şi credem că avem suficiente pârghii pentru aceasta.”
