Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruță: „Misiunea Ministerului Finanțelor să apere principiile de fiscalizare corecte, echitabile și fără a admite duble impozitări”


Veaceslav Negruță în studioul Europei Libere la Chișinău

Interviul dimineții: despre impozitul pe avere cu un fost ministru de finanțe.

25 decembrie a fost ultima zi în care o serie de cetăţeni a trebuit să-şi plătească impozitul pe avere. Vorbim despre un impozit nou, instituit în acest an, pentru proprietarii de locuinţe mai spaţioase şi mai scumpe decât cele ale „muritorilor de rând”. Şi totuşi, din anumite motive e un impozit ce nemulţumeşte nu doar plătitorii lui.

Îl vom întreba pe fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, de ce anume.

Europa Liberă: Dle Negruţă, acest impozit pe avere nu-i priveşte pe toţi cetăţenii, doar pe o parte din ei, cei proprietari de imobile de lux, dar totuşi într-o privinţă, cea a echităţii, a corectitudinii fiscalităţii, este un subiect de interes. Ce credeţi Dvs. despre acest impozit pe care, iată, l-a promovat actualul ministru al finanţelor, Octavin Armaşu, având şi sprijinul întregii guvernări, cum s-a văzut la momentul votului din govern şi parlament?

Veaceslav Negruţă: „Până la urmă nu este un impozit pe avere de lux, pentru că nu e spus exact asta în această nouă invenție fiscală din Republica Moldova. E vorba de o avere strict în înțelesul acestui titlu nou apărut în Codul Fiscal, avere cu destinație locativă și care satisface două criterii: să fie cu o suprafață de peste 120 de m2 și o evaluare bănească ce depășește 1,5 milioane de lei, ca și cost. Noi cunoaștem că sunt locuințe de fapt și cu metraj de peste 120 m2, doar că în acea locuință pot să fie și două, și trei familii care locuiesc și atunci nu știu dacă este vorba de o avere sau de locuință de lux.

Dar eu vreau să punctez câteva lucruri: în primul rând, noi avem o problemă gravă cu această nouă invenție, pentru că vizează același obiect și subiect al impozitării. În Moldova există impozit pe bunuri imobiliare pe care cetățenii îl achită autorităților locale, la primării. Acest nou impozit pe avere vizează același obiect și subiect al impozitării, doar că plata se face în interesul bugetului de stat.

În cazul dat avem o dublă impozitare, iar conform bunelor practici astfel de aspecte nu trebuie să existe. În al doilea aspect ce ține de această nouă invenție cu impozitul pe avere ține de faptul că tot ce ține de impozitarea proprietăților, bunurilor, averii ține de competența și interesele fiscale ale autorităților locale. Aici avem din nou o încasare în interesul bugetului de stat și se încalcă principiul de descentralizare financiară la care Moldova a subscris. Avem și un alt aspect important care este, de fapt, misiunea Ministerului Finanțelor să apere principiile de fiscalizare corecte, echitabile și fără a admite duble impozitări.”

Europa Liberă: Această dublă impozitare despre care vorbiți, ca să nu existe, ar fi trebuit ca Ministerul Finanțelor mai întâi să se gândească cum să extragă aceste categorii, proprietari de astfel de bunuri, din lista celor care au plătit o dată impozitul pe bunuri imobiliare, sau cum urma să se rezolve în asemenea cazuri?

Veaceslav Negruţă: „Nu pot fi două impozite pe același bun aplicate de către autorități: un impozit pentru bugetul local și alt impozit plătit pentru bugetul de stat - astfel de lucruri trebuie să fie excluse din legislație. Acest titlu nou apărut - impozit pe avere - este contrar teoriei, dar și practicilor internaționale de impozitare. Ministerul Finanțelor nu trebuia să admită și trebuia să aibă grijă de evaluarea corectă a bunurilor imobiliare pe care le dețin cetățenii pentru a-și majora încasările la buget, dacă asta a fost scopul până la urmă prin promovarea acestui titlu nou. Încă un moment important: însăși noțiunea de avere inclusă în acest titlu este foarte restrânsă. Pentru că chiar în lege scrie că impozit pe avere în sensul acestui capitol, nici măcar nu a Codului Fiscal, ci doar în sensul acestui capitol, deci e dată definiția averii ca și „bunuri imobiliare cu destinație locativă”, atât. Dar averea este nu doar bun cu destinație locativă. Averea poate fi și bunuri cu destinație nelocative, deci acelea au rămas în afară.”

Europa Liberă: De exemplu automobilele de lux. Sau ce aveți în vedere?

Veaceslav Negruţă: „Pot fi automobile, pot fi conturi bancare, pot fi acțiuni în companii aici, în Republica Moldova, sau peste hotare, acțiuni sau proprietăți în offshore… Doar averea e ceva mult mai larg decât niște bunuri imobiliare cu destinație locativă.”

Europa Liberă: De ce autoritățile nu s-au gândit la aceste tipuri de avere? Cum intuiți Dvs.: ar fi poate mai complicat să impoziteze așa ceva?

Veaceslav Negruţă: „Eu cred că s-a mers pe calea cea mai simplă și mai populistă.”

Europa Liberă: Dar există siguranța că în felul în care se aplică acest impozit îi vizează tocmai pe cei care sunt mai înavuțiți? Pentru că dacă ar fi așa, ar fi firesc poate să fie siliți să împartă cu statul

Veaceslav Negruţă: „Din păcate nu. Pentru că împachetarea populistă a fost că va viza bunuri imobiliare de lux. În realitate se poate întâmpla nu chiar așa. Pentru că într-un bun imobiliar ar putea cazate sau înscrise mai multe familii, părinți cu copii, mai mulți ca număr. Din punctul acesta de vedere nici nu poate fi vorba de impozitare targhetată sau exactă a bunurilor de lux, ba din contra. Deja s-a terminat perioada de achitare a impozitului pe data de 25 decembrie, foarte curând vom avea și primele date, iar estimările mele vorbesc de ceva în jur de 30 milioane de lei maxim care pot fi încasate din această procedură, și vom vedea de fapt mai multe posibile litigii, pentru că sunt câteva principii date peste cap și oamenii au tot dreptul să apeleze, să atace la neconstituționalitate astfel de prevedere legală.”

Europa Liberă: Curții Constituționale ar trebui să se adreseze dacă cred că sunt neîndreptățiți?

Veaceslav Negruţă: „Da. Legiuitorul sau cei care se văd păgubiți prin astfel de impozit ar putea prin avocatul parlamentar să sesizeze Curtea Constituțională. Plus, autoritățile locale ar putea să o facă, pentru că a fost încălcat un principiu care lezează drepturile autorităților locale.”

Europa Liberă: Dacă vă înțelegem corect, totuși sugerați celor care au primit avize de plată să plătească impozitul și după asta să se clarifice?

Veaceslav Negruţă: „Categoric da. Pentru că 25 decembrie a fost termenul de achitare și oricare cetățean trebuie să respecte legea, să păstreze toate actele confirmative de achitare a acestui impozit, iar ulterior să-și caute dreptate în instanțele abilitate cu astfel de revizuire sau examinări a normei legale, inclusiv Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: Cunoaştem, dle Negruță, că marea majoritate a funcţionarilor (și asta se vede clar în cazul judecătorilor) deţine imobile prin interpuşi - rude, apropiaţi, prieteni. Câtă siguranţă aveţi că legea nu-i trece cu vederea pe aceştia?

Veaceslav Negruţă: „Legea, și în cazul acestui impozit pe avere, și cel al impozitului pe bunuri imobiliare, oricum îi observă. Pentru că în vizor este bunul ca atare. El, într-o formă sau alta, este înregistrat, chiar fie și pe persoane interpuse, și este subiect al impozitării. Alta e că deseori se întâmplă ca acei care sunt la putere sau în sistemul judecătoresc nu-şi înregistrează în general bunurile la birourile de inventariere tehnică.”

Europa Liberă: Deci, bunurile lor sunt în aer cum ar veni, nu sunt înregistrate la BIT?

Veaceslav Negruţă: „Exact, beneficiarii locuiesc în acest spațiu, doar că el pe document nu există.”

Europa Liberă: Avem multe astfel de bunuri?

Veaceslav Negruţă: „Există foarte multe astfel de bunuri neînregistrate. În preajma Chișinăului sunt locuințe spațioase și mari, locuințe care au fost construite fără autorizații, fără permis de construcție, sunt în afara legii și în afara fiscalizării. Iată aici trebuie autoritățile să-și focuseze atenția în depistarea și scoaterea la suprafață a bunurilor și să le impoziteze respectiv, dar nu să admită dublă impozitare despre care am vorbit anterior.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi că iniţial autorităţile vorbeau despre vreo trei mii şi jumătate de persoane vizate de acest impozit, iar acum, aşa cum arată ultimele cifre, fiscul a trimis în jur de 2 mii de avize de plată? Cum se explică această scădere a numărului de vizaţi?

Veaceslav Negruţă: „Știți astfel de impozit generează anumite procese, inclusiv pe piața imobiliară, dar și anumite mișcări din partea proprietarilor de astfel de bunuri imobiliare. De exemplu, în jumătate de an mai mulți proprietari probabil că au divizat casa în două bunuri imobiliare separate - nu exclud de astfel de situații. E vorba de două bunuri separate ca și entitate cadastrală și atunci au ocolit această prevedere legală.

Din păcate, vă zic că această prevedere nouă este una negândită și care generează anumite procese. Nu exclud pe viitor să avem și alte fenomene destul de interesante generate de astfel de taxe. Bunurile imobiliare cu scop locativ au fost construite 5, 10 sau 50 de ani în urmă, ele nu sunt generatoare de venituri, ele sunt spațiu locativ. Din acest punct de vedere, omul care trebuie să plătească odată în an 13 sau 15 mii de lei, ia anumite măsuri pentru a se proteja de astfel de plăți și probabil că este și o explicație în toată situația respectivă.”

Europa Liberă: Ați numit invenție fiscală” acest impozit. Chiar e o invenție şi nu se aplică în forma asta pe nicăieri?

Veaceslav Negruţă: „E o invenție din simplu motiv că am zis: dă peste cap principiul evitării dublii impozitări. Noi avem dublă impozitare constată prin astfel de impozit pe avere, ceea ce dă peste cap principiul de descentralizare a competenților fiscale între autoritățile centrale și locale. Zic că e o invenție pentru că, cumva, nu s-a discutat în spațiul public prea mult, el a apărut foarte populist aruncat în spațiul public ca și impozit pe bunuri de lux, atât. Și mai este un moment ce ține de anul 2016. Legea a intrat în vigoare pe 1 iulie, e vorba de 6 luni, dar impozitul este aplicat retroactiv incluzând și perioada între 1 ianuarie și până la 1 iulie, ceea ce este din nou o abatere de la tot ce se cheamă principiul echității în fiscalizare. În cazul dat, dacă legea a intra în vigoare la 1 iulie, trebuia să fie un impozit calculat pentru 6 luni și nu pentru 12, cum s-a făcut pentru anul 2016.”

Europa Liberă: Și, dacă v-am înțeles corect, cetățenii care cred că au fost neîndreptățiți, singura instanță la care ar putea să se adreseze este Curtea Constituțională?

Veaceslav Negruţă: „Da, dar nu o pot face în mod individual, ci o pot face doar prin acele persoane care au drept să conteste la Curtea Constituțională astfel de legi. E vorba de deputați în Parlament, e vorba de Guvern (deşi Guvernul nu o va face), e vorba de avocatul parlamentar și e vorba de autoritățile locale care acum au dreptul de contestare la Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: Ce credeţi că se va întâmpla în continuare cu acest impozit? Va fi el poate urmat de alte runde care să vizeze și conturile, și automobile de lux sau va fi anulat de Curtea Constituțională, cum credeți?

Veaceslav Negruţă: „Din punctul meu de vedere, bazat pe practicile internaționale de fiscalitate, acest impozit pe avere în forma în care există nu are dreptul la viață. El trebuie să fie eliminat. Pentru asta cetățenii au dreptul să-și protejeze drepturile. Riscul mare este că, odată cu inflația, cu devalorizarea leului (la noi piața imobiliară totuși este euroizată sau dolarizată) s-ar putea întâmpla că nu va fi vorba doar de trei mii de bunuri imobiliare, sau două mii, ci pot să crească până la 100 de mii sau 500 de mii, deci mai toți cetățenii vor deveni subiecţim ai unei impozitări incorecte și injuste. Şi atunci nemulțumirea ar putea să crească, pentru că toate bunurile vor deveni subiect al unor astfel de impozitări și abuzuri. E vorba de drepturile cetățeanului de a-și proteja interesele proprii în cazul în care statul admite abuz fiscal, iar această normă legală este un abuz fiscal și trebuie corectată situația.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG