Linkuri accesibilitate

„Un demagog cinic a devenit președinte și... se va reveni la discuții despre istoria românilor, istoria Moldovei, limba română și limba moldovenească” (Gh. Erizanu/Moldnova.eu)


Nicolae Timofti îi dă o lecţie de bun simţ lui Igor Dodon (Alexandru Vakulovski/Deschide.md).

Portalul Moldnova.eu a discutat cu mai multe personalități din diferite domenii despre cel care preia astăzi cârma statului, preşedintele ales Igor Dodon. Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier, crede că Igor Dodon a ajuns președintele Republicii Moldova pentru că timp de 25 de ani oamenii au abandonat cultura la periferia societății. „Respectiv, un demagog cinic a devenit președinte și iată așa va arăta Republica Moldova în plan internațional. Se va reveni la discuții despre istoria românilor, istoria Moldovei, limba română și limba moldovenească”, spune Gheorghe Erizanu. „Dacă aș fi în locul lui Dodon nu m-aș simți foarte satisfăcut de această ceremonie de învestire, fiindcă mi-aș da seama că am devenit președinte prin fraudă și minciună”, spune Victor Cobăsneanu, redactor-șef al publicației Observatorul de Nord din Soroca.

Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, recurge la „teze sovietice” în discursul său public, iar acest lucru s-ar face cu acordul „unor centre de putere” din țară, preocupate între timp să-și legalizeze capitalurile de proveniență ilegală. De această părere este directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, care vorbește într-un interviu pentru „Ziarul Naţional” despre faptul că Republica Moldova a pierdut nu un miliard de dolari în ultimii ani, ci „patru” şi că cetăţenii acestei ţări nu-şi merită partidele care au făcut totul pentru a compromite faptele bune care s-ar fi putut aduna în 2016. Cu toate acestea, fostul Ambasador al Republicii Moldova în SUA nu crede că înghețarea finanțării din partea partenerilor externi este o „soluție optimală” pentru Republica Moldova. Detalii aflaţi în „Ziarul Naţional”.

Columnistul portalului Deschide.md Alexandru Vakulovski observă că înainte de-a pleca de la preşedinţie, Nicolae Timofti îi dă o lecţie de bun simţ lui Igor Dodon. Timofti „îl urechează” pe Dodon pentru scuzele faţă de separatişti, pentru jignirea tuturor combatanţilor moldoveni, pentru declaraţiile de federalizare, pentru imaturitatea politică şi declaraţii iresponsabile. Autorul insistă chiar că Igor Dodon ar avea multe de învăţat de la preşedintele Timofti, cel care „a venit la Preşedinţie destul de necunoscut […], dar care a demonstrat că e responsabil, chiar dacă i-a supărat pe mulţi”. Când a fost cazul, s-a răstit la Putin, faţă de care Dodon se gudură. Nu l-a învestit pe oligarhul Plahotniuc în funcţia de prim-ministru, pentru că nu a crezut în integritatea acestuia. Acum a refuzat să-l demită pe Anatol Şalaru din funcţia de Ministru al Apărării, doar pentru că aşa l-au apucat ifosele pe Mihai Ghimpu. Şi multe altele, conchide autorul.

Interviul oferit de preşedintele Nicolae Timofti săptămânalului „Timpul”, în care admite că a comis „o eroare” când s-a plâns de presiuni şi dosare împotriva unui fiu al său, în decembrie 2015, pentru a-l desemna prim-ministru pe Vlad Plahotniuc, a fost comentat pe larg de lideri de opinie şi comentatori politici. Fostul premier Ion Sturza, bunăoară, a scris pe pagina sa de Facebook: „Dle preşedinte Timofti, ar fi bine să vă cereţi scuze de la cetăţenii Republicii Moldova pentru ceea ce nu aţi făcut pentru ei, nu de la cei care mai speraţi că vor face ceva pentru dumneavoastră”. Amintim că în decembrie 2015 Nicolae Timofti l-a propus la funcţia de şef al Executivului pe Ion Sturza, însă şedinţa specială a Legislativului, la care urmau să fie votat programul de guvernare al premierului desemnat nu a avut loc din lipsă de cvorum.

„Erorile uriaşe din dosarul Filat i-ar putea reda libertatea ex-premierului” este titlul materialului semnat de jurnalistul Pavel Păduraru în „Timpul”. Autorul susţine că un şir de probe din dosarul Vlad Filat ar fi false, iar unii martori care ar fi dat depoziții în defavoarea inculpatului afirmă că n-au discutat niciodată cu procurorii moldoveni și n-au auzit nici cu spatele despre respectiva cauză penală. Pavel Păduraru susţine că face îşi bazează concluziile pe unele cercetări bine documentate ale Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ). O atare situație, continua autorul, ar trebui să pună în gardă toate instituțiile europene care verifică respectarea drepturilor omului, reforma în justiție și lupta anticorupție în Republica Moldova.

De pe portalul specializat pe teme economice, Mold-street.com aflaţi cine sunt cei mai mari datornici la fondul de pensii. Aşadar, la 15 decembrie anul curent peste două mii de agenţi economici aveau datorii mai mari de zece mii de lei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, 369 mai mari de o sută de mii, iar 39 - mai mari de un milion de lei. Lider al „clasamentului” rămâne deja de câţiva ani Colegiul naţional de viticulturp şi vinificaţie, care a acumulat datorii de 39 de milioane de lei, cu aproape zece milioane de lei mai mult decât un an în urmă. Urmează Regia Transport Electric fin Chişinău şi întreprinderea Calea Ferată din Moldova cu restanţe de aproape șase milioane de lei. Aflaţi că în lista restanţierilor se regăsesc 40 de primării, trei ministere, Procuratura Generală şi o Curte de Apel, din cele patru existente.

Pe parcursul anului 2016, în Chișinău au continuat să apară stații PECO, deși consilierii municipali au votat în luna februarie un moratoriu ce interzicea ridicarea unor astfel de construcții. Majoritatea firmelor vizate în decizie au neglijat interdicția, acționând Consiliul Municipal Chișinău în judecată și câștigând procesele. Astfel, peste vară, în oraș au fost ridicate cel puțin trei benzinării noi, iar în cazul altora pe șantiere se muncește cu spor. Lucrările au demarat cu proteste și revolte. Reprezentanții Primăriei declară însă că niciun lot nu a fost atribuit ilegal și promit că anul viitor Chișinăul va avea un concept clar de dezvoltare, care să nu permită admiterea neregulilor. Pe de altă parte, experții spun că numărul stațiilor de alimentare în Capitală este exagerat de mare și că la mijloc ar fi vorba despre scheme de corupție și „buzunarul gros” al funcționarilor. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, care au urmărit pe parcursul acestui an cum au evoluat lucrările și cum (nu) au acționat autoritățile, vă prezintă cine stă în spatele acestor afaceri. Detalii pe Anticorupţie.md.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG