Linkuri accesibilitate

Petya Nestorova: „Între 900 și 1000 de oameni sunt victime ale traficului de persoane anual în România” (Video)


Un interviu cu secretara-executivă a Convenției privind Acțiunea împotriva traficului cu ființe umane.

Mii de români profită de libera circulație oferită de statutul lor de cetățean european și muncesc în Europa. Cei mai mulți culeg fructe în țările sudice în condiții deseori ilegale, iar unii își pierd viața la „locul de muncă". De multe ori, femeile sunt forțate să se prostitueze, iar printre „sclavi” se numără și copii, arată concluziile unui raport al Consiliului Europei. Un interviu cu Petya Nestorova, secretar executiv in cadrul Convenției privind Acțiunea impotriva traficului ființelor umane, autoarea raportului.

Europa Liberă: Doamnă Nestorova, 4622 de români au căzut victime ale traficului de persoane între 2011 si 2015. Asta spune ultimul Dvs raport referitor la România. O cifră îngrijorătoare…

Petya Nestorova: „Doar poliția de frontieră din România a identificat 128 de persoane traficate în perioada 2011-2015- doar o mică parte, așadar, din numărul de peste 4622 de victime identificate în România în perioada menționată. Anual între 900 și 1000 de oameni sunt victime ale traficului de persoane în România. Majoritatea sunt cetățeni români. Doar 50 de oameni din acest total de peste 4600 au fost de alte naționalități.”

Europa Liberă: Cine identifică aceste victime? Poliția Română, Europolul sau, în colaborare, cele două instituții?

Petya Nestorova: „Iată o intrebarea foarte importantă. România face parte din ceea ce se numește Mecanismul Național de Identificare, care este un cadru la care iau parte mai multe organizații naționale sau internaționale. Când una dintre aceste organizații are semnale că o persoană ar putea fi traficată, atunci trimite această informații partenerilor din rețea. Ca atare, poate fi poliția, poate fi Europolul, dar și organizații neguvernamentale sau organizații sociale. Multe victime ale traficului de persoane sunt identificate în afara țării. Există si trafic intern, pe teritoriul țării, iar victime aici sunt mai ales la copii. ”

Europa Liberă: Cum sunt traficate aceste persoane? Cum se întâmplă, în fapt, acest lucru?

Petya Nestorova: „Sunt scenarii diferite. Analizăm diferite forme de traficare. De exemplu, exploatarea sexuală. În acest caz, 66% dintre victime sunt femei. În perioada analizată, 54% din tot traficul de persoane este reprezentat de exploatarea sexuală, ceea ce însemnă că nu toate fetele și femeile care au fost traficate au fost exploatate pentru sex. Unele au sfârșit prin a fi sclave sau servitoare în casele unor bogați sau în agricultură. Când vorbim de exploatarea prin muncă, aceasta se face, de regulă, prin agențiile de recrutare. Aceastea promit locuri de muncă bine plătite, iar când oamenii ajung acolo, realitatea este foarte diferită. De pildă, am inregistrat recent un caz în Danemarca, care se referea chiar la cetățeni români. Aceștia au fost recrutați și li s-au promis slujbe și conditii de cazare foarte bune. Când au ajuns acolo, oamenii au fost cazați în case dărăpănate la țară, li s-au confiscat actele, care au fost folosite pentru înregistrarea lor în sistemul de asigurări sociale, pentru ca apoi să fie solicitate de la statul danez bani pentru asigurarile sociale în numele lor, bani pe care beneficiarii de drept nu i-au văzut niciodată. ”

Europa Liberă: Când ne gândim la traficanți, mulți dintre noi ne gândim la călăuzele care au facilitat venirea migranților în Europa. La o activitate ilegală, așadar. Dar iată, de multe ori, în spatele unor activități aparent legale, se ascunde traficul de persoane.

Petya Nestorova: „Da, uneori traficul este camuflat de o activitate legală. Mulți traficanți înregistrează firme de recrutare. De aceea, este important să controlăm aceste agenții. Însă dacă vorbim de contrabandiști, de călăuze, nu trebuie să uităm că trăim într-o lume în care oamenii încearcă să fugă de conflicte și războaie. La inceput refugiații sunt ajutați de călăuze. Pe drum însă, oamenii ajung la mâna traficanților care le pot spune: „te duc în Germania doar dacă îmi dai X bani. Și fie femeile sunt forțate să se prostitueze, fie bărbații sunt forțati să cerșească sau să comită infracțiuni. Ca atare, persoanele acestea sunt foarte vulnerabile, pot acumula datorii foarte mari, care trebuie plătite inapoi. ”

Europa Liberă: Revenind la România, constat o realitate tristă: foarte mulți copii sunt traficați…

Petya Nestorova: „Dacă vorbim de România, numărul de copii care au fost traficați în țară și în afara ei, este între 300 și 340 de copii pe an. Foarte mult! Și mai trist este faptul că micuții sunt traficați de familiile lor. Motivele sunt diverse: fie pentru a fi forțați să cerșească, fie pentru a comite infracțiuni, fie pentru a fi exploatați sexual.”

Europa Liberă: Și nu vorbim despre copii de etnie romă, nu?

Petya Nestorova: „Este dificil de spus. Comunitatea roma este foarte prezentă în aceste infractiuni, fie ca traficanți, fie ca victime ale traficului de persoane. Am fost recent în Sicilia și o organizație cu care colaborăm ne-a informat că mulți români care vin în Sicilia pentru a lucra în agricultură ajung sclavi. Femeile ajung chiar să fie si prostituate.”

Europa Liberă: Și cine sunt angajatorii? Români sau italieni?

Petya Nestorova: „Exploatatorii sunt italienii, fermierii. Dar cei care recrutează victimele sunt români. Vorbim despre un lanț de evenimente. Recrutarea, transportul, cazarea și apoi exploatarea. Inspecția muncii din România trebuie să intensifice controalele și să înăsprească sancțiunile în aceste cazuri. Trebuie verificări riguroase ale contractelor, ce condiții oferă, ce asigurări sociale etc.”

XS
SM
MD
LG