Linkuri accesibilitate

Un litigiu cultural-politic: piesele expoziției „Crimeea: Aurul și secretele Mării Negre” în dispută între Ucraina și Rusia în Olanda


Afișul expoziției de la Amsterdam

O colecție de 565 de piese muzeale din Crimeea, sechestrată în Olanda, urmează să fie returnată Ucrainei.

Cum s-a întîmplat adesea în istorie, ocuparea brutală a unui teritoriu de către o țară învecinată, crează, pe lîngă litigii politice majore, și litigii de ordin cultural-politic. Anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia în martie 2014 a dat naștere unui asemenea litigiu, judecat îndelung în tribunalele din Olanda, care au dat luna aceasta un prim verdict.

Obiectul procesului care implică Ucraina, Crimeea, Rusia și Muzeul Allard Pierson al Universității din Amsterdam, îl constituie obiectele arheologice și de interes etnografic, 565 la număr, expuse în 2014 la Amsterdam, în cadrul unei expoziții intitulate „Crimeea: Aurul și secretele Mării Negre”. Expoziția a fost deschisă, la Muzeul ce aparține Universității din Amsterdam, între februarie și mai 2014. Ulterior, odată cu lansarea apelului Uniunii Europene la sancționarea Rusiei pentru gestul anexării teritoriului ucrainean, tezaurele de artă împrumutate de patru muzee din Crimeea au fost reținute în Olanda.

În august 2014, Muzeul anunța că este confruntat cu două cereri diferite de recuperare a pieselor colecției, una din partea muzeelor din Crimeea, a doua din partea Ministerului Culturii de la Kiev.

Acum, procesul intentat în noiembrie 2014 de muzeele crimeene pentru recuperarea colecției de piese arheologice prețioase a fost pentru moment cîștigat de autoritățile de la Kiev.

Potrivit deciziei Tribunalului districtual Amsterdam, dată luna aceasta, „obiectele trebuie să meargă în Ucraina, țara de origine și de moștenire culturală a pieselor în cauză”. Judecătorii olandezi afirmă într-o declarație postată pe Internet și că „pretenția muzeelor crimeene că obiectele constituie o moștenire crimeană sau că aparțin Republicii Autonome Crimeea nu a fost acceptată, deoarece nu este vorba de state suverane”.

Magistrațiii au precizat, în același timp, că „nu au dat nici un verdict în privința proprietarului de drept al colecției” și că, odată returnate Ucrainei, destinul obiectelor și apartenența lor juridică ar urma să fie examinate de tribunalele ucrainene.

Deocamdată, piesele colecției rămîn în depozitul Muzeului Allard Pierson la Amsterdam pentru următoarele trei luni, timp în care părțile pot face apel la decizia judecătorilor. Ucraina va trebui să plătească însă 111.000 euro, drept costuri pentru depozitarea proviziorie a colecției. Obiectele și piesele de artă sînt asigurate pentru 1,4 milioane de euro și provin de la Muzeul Central din Taurida, Rezervația istorică și culturală Kerch, cea de Stat Bakcisarai a Republicii Crimea și cea Națională a Chersonesului Tauric.

Curatoarea expoziției, arheoloaga Valentina Mordvințeva, de la secția Academiei Naționale de Științe a Ucrainei de la Simferopol s-a declarat extrem de dezamăgită de decizie, spunînd, citată de Washington Post, „opinia mea este că piesele care provin din săpături arheologice într-un site și au stat acolo timp de cîteva secole, ar trebui returnate acelorași muzee.”

Obiectele expoziției, multe din ele piese arheologice prețioase de aur, ilustrînd istoria în spațiul peninsulei Crimea din secolul al II-lea înaintea erei noastre pînă tîrziu în evul mediu, sînt tratate de autoritățile de la Kiev și Moscova, mai curînd ca muniție politică în războiul propagandistic în curs.

La Kiev, președintele Petro Poroșenko, nota pe pagina sa de Facebook: „Decizia Tribunalului districtual de la Amsterdam are semnificația că nu numai aurul sciților este ucrainean. Crimeea este și ea ucraineană. Crimeea este a noastră, punct. Aceasta este implicația deciziei tribunalului european al țării și așteptăm și alte știri pozitive din partea Olandei”.

Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, scria și el pe Twitter: „Aurul sciților se întoarce acasă, în Ucraina. Sînt sigur că se va întoarce și în Crimeea ucraineană. Sînt recunoscător tuturor membrilor echipei noastre”.

Evident, la Moscova, verdictul tribunalului a fost privit cu alți ochi, într-o declarație a Ministerului rus al Culturii afirmîndu-se: „Din păcate, această decizie este un exemplu de violare a drepturilor instituțiilor culturale și de distrugere a unității colecțiilor muzeale. Decizia este contrară nu numai termelor contractului [de împrumut muzeal], dar violează vădit și principiile schimburilor între muzee și a dreptului poporului din Crimeea la propria moștenire culturală.” în plus, afirmă partea rusă, decizia curții olandeze „ignoră principiul conservării descoperirilor arheologice în strînsă legătură cu istoria și cultura la locul de unde provin”, adăugînd: „obiectele muzeale trebui să se întoarcă în Crimeea, acolo unde au fost descoperite, unde au fost păstrate timp de decenii și studiate de arheologi”.

Vedere a Muzeului Allard Pierson la Amsterdam
Vedere a Muzeului Allard Pierson la Amsterdam

În mod interesant, reacțiile directorilor de muzee din Rusia au fost divergente. Mihail Piotrovski, directorul Muzeului Ermitage de la St. Petersburg pledînd pentru recuperarea pieselor de către muzeele din Crimeea, în timp de Elena Gagarina, directoarea Muzeului Kremlinului, argumenta o poziție inversă spunînd: „obiectele au fost luate de pe teritoriul ucrainean și aparțin, ca stat, Ucrainei”.

Pînă una, alta, litigiul continuă, zilele trecute avocata rusă care reprezintă Muzeele din Crimeea la Amsterdam, anunțînd că va face apel împotriva deciziei Tribunalului.

XS
SM
MD
LG