Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 - Andrian Candu: „Este singura cale, să devenim membri ai UE” (1)


Andrian Candu

Președintele Parlamentului, Adrian Candu, a făcut bilanțul anului 2016 pentru Radio Europa libera și RTR Moldova.

Valentina Ursu: Să vorbim despre relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. În presa occidentală am citit că Moldova ar fi una dintre ţările care oboseşte Europa. Pe de altă parte, demnitarii de la Bruxelles se arată în continuare dispuşi să sprijine Republica Moldova pe calea eurointegrării. Aceste 90% din angajamentele pe care guvernarea zice că le-a onorat din Acordul de Asociere Republica Moldova-UE cum sunt înţelese de simplul cetăţean? Care sunt beneficiile pentru cel de la firul ierbii?

Andrian Candu: „Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este un proces ce durează o zi, un an, ar putea să dureze cinci ani, ar putea să dureze zece ani, în funcţie de cât de buni suntem noi în reuşita de a ne face temele pe acasă şi cum arată Uniunea Europeană. Fiindcă după cum a arătat şi anul 2016 se schimbă şi Uniunea Europeană, ca un organism viu, se dezvoltă, unele state decid să iasă din Uniunea Europeană, cum e cazul Marii Britanii. Cetăţeanul va simţi în final Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb prin transformările care sunt în societate la nivel de instituţii. Dacă vorbim de lege – executarea legii întocmai, lipsa birocraţiei, lipsa corupţiei sau foarte diminuat fenomenul corupţiei în Republica Moldova, instituţii puternice, mai puţin relaţii, mai mult lege în relaţia cetăţean-instituţie, domenii transformate chiar şi în economie. Dacă vorbim de securitatea statului din punct de vedere energetic, vedem că sunt deja unele progrese ce ţine de gazoduct sau de interconexiunea România sau Uniunea Europeană – Republica Moldova. Chiar dacă astăzi, după o anumită perioadă relativ scurtă de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cetăţeanul încă nu simte întru totul schimbarea, dar e un proces continuu, un proces care, cu siguranţă, va da rezultate la un moment dat. Când vorbim de piaţă deschisă a Uniunii Europene faţă de producătorii noştri, ceea ce înseamnă locuri de muncă, ceea ce înseamnă economie, ceea ce înseamnă salarii, ceea ce înseamnă o educaţie mai bună, un sistem de sănătate mai bun, ceea ce înseamnă o poliţie reformată, ceea ce înseamnă drumuri mai bune, deci, ele toate trebuie privite în complex. În unele noi am excelat prin performanţă, în altele încă avem foarte multe de făcut. Nu e de neglijat chiar şi Acordul de Asociere, care prevede clar, care este un ghid de cum trebuie noi să transformăm Republica Moldova în următoarea perioadă. Mult se vorbeşte mai recent de Republica Moldova viitor membru sau când noi vom intra în Uniunea Europeană.”

Valentina Ursu: Păi, dumneavoastră, PD, aţi promis că în 2018 depuneţi cerere la Bruxelles pentru ca Moldova să adere la UE.

Andrian Candu: „Republica Moldova trebuie să fie eligibilă pentru a depune cerere. Momentul depunerii cererii şi a deveni membru poate să mai dureze o perioadă. Dar noi în anul 2018 trebuie să fim eligibili pentru a depune cerere. Ceea ce înseamnă că condiţiile de bază ce ţine de instituţie, de lege, de economie, tot ce înseamnă stat de drept funcţionează. După care există perioada de asociere şi există perioada de preaderare, care, la fel, poate dura trei-cinci ani de zile şi care este o foarte importantă perioadă de investiţii de capital şi de tehnologii în ţara care merge pe parcursul de preaderare, inclusiv din punct de vedere al contribuţiilor financiare din partea Uniunii Europene în acea ţară, dar şi al transformărilor. Deci, state ca România, Polonia, Cehia au avut saltul de dezvoltare nemijlocit în perioada preaderării, atunci când s-a negociat acordul de aderare la Uniunea Europeană.”

Anatolie Golea: Credeţi că va fi eligibilă Republica Moldova în 2018? Sau aceasta va fi legat de campania electorală de atunci, va fi un gest electoral?

Andrian Candu: „Nimeni nu are intenţia să facă doar gesturi. Depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană este un gest cu efect juridic. Nu cred că este cazul să speculăm chiar şi electoral acest subiect. Trebuie să facem tot posibilul ca anul 2016 să fie încheiat cum ni l-am propus noi, iar anul 2017 şi 2018 să fie ani ai transformărilor, în care noi să devenim eligibili pentru a deveni membri ai Uniunii Europene, ceea ce înseamnă depunerea cererilor şi intrarea într-o altă fază de preaderare.”

Valentina Ursu: Iar socialiştii nu renunţă la ideea că Acordul de Asociere trebuie denunţat. Şi domnul Dodon nu prea era încântat de acest parcurs european al Republicii Moldova.

Anatolie Golea: Sau, cel puţin, modificat.

Valentina Ursu: Ce se întâmplă în asemenea caz?

Andrian Candu: „Singura instituţie care denunţă acordurile internaţionale sau care le ratifică este Parlamentul. În Parlamentul Republicii Moldova avem o majoritate foarte consolidată şi care vine cu suportul plenipotenţiar al guvernului. Și orice intenţie a preşedintelui, indiferent că e declarativă sau prin acţiune de a denunţa sau renegocia acordurile îi aparţine doar dumnealui şi va fi limitat în competenţe, precum prevede Constituţia. Majoritatea parlamentară actuală în Parlament şi Parlamentul Republicii Moldova nu va merge spre niciun fel de denunţare sau renegociere.”

Valentina Ursu: Dar se pare că şi Moscova insistă pe ideea ca Moldova să pună undeva în sertar acest Acord de Asociere şi să revină, atunci când va fi invitată la discuţie pe platformă trilaterală – Republica Moldova, Rusia, UE.

Andrian Candu: „Nu aparţine nici Moscovei, nici altei capitale decizia de cum e mai bine pentru Republica Moldova, decât a cetăţenilor şi a elitelor politice din Republica Moldova. Alegerea noastră a fost să fim stat asociat la Uniunea Europeană şi să ne dezvoltăm în aşa fel încât să reuşim să ne modernizăm, să ne transformăm spre bine ţara, ca într-o bună zi să devenim eligibili şi să devenim membri ai Uniunii Europene. Este singura cale pe care noi o considerăm cea mai calitativă şi din punct de vedere al timpului cea mai uşor de realizat, doar devenind membri ai Uniunii Europene.”

Valentina Ursu: Ce ar putea să îi reuşească domnului Dodon în îmbunătăţirea relaţiei moldo-ruse?

Andrian Candu: „Domnul Dodon a vorbit şi în campania electorală, să vedem cum îşi va menţine mesajul şi devenind preşedinte. Dar din câte a menţionat, dumnealui ar vrea să convingă autorităţile ruse, ceea ce e bine, să ridice embargoul pentru produsele moldoveneşti, care consider acel embargou ca o decizie pur politică, fără nicio motivaţie economică. Şi doi, să creeze condiţii mai flexibile şi mai bune pentru cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc şi muncesc în Federaţia Rusă.”

Valentina Ursu: Dar dacă se ajunge la această înţelegere între domnul Dodon şi liderii Federaţiei Ruse, credeţi că Rusia îi va face domnului Dodon un cadou pe care să nu-l condiţioneze?

Andrian Candu: „Aparţine Rusiei deja o astfel de decizie. Dar orice decizie va fi acceptată de noi nu în detrimentul căii de modernizare a Republicii Moldova prin integrarea europeană. Nu vom plăti un preţ atât de scump pentru a accepta o soluţie în detrimentul integrării europene.”

Anatolie Golea: Preşedintele ales, Igor Dodon, a declarat de mai multe ori că va iniţia procedura de semnare a unui memorandum cu Uniunea Euroasiatică. În cazul în care acest document va fi semnat, preşedintele are dreptul şi va veni în Parlament pentru ratificare. Care ar fi reacţia Parlamentului, majorităţii parlamentare?

Valentina Ursu: Dar cine pregăteşte acest memorandum?

Anatolie Golea: Preşedintele.

Andrian Candu: „Eu aş vrea să vă dau răspuns prin prisma experienţei proprii. În anul 2001 eram în Parlament ca şi consultant în Comisia pentru politică externă, deci, funcţionar în cadrul Parlamentului. Atunci au venit la guvernare comuniştii. Preşedintele comisiei a devenit acum colegul meu de Parlament, domnul Neguţă, dumnealui m-a rugat, fiindcă există o dispoziţie şi la nivel de partid, să fie pregătite actele pentru Republica Moldova să intre în Uniunea Rusia-Belarus. I-am spus atunci domnului Neguţă, pe care îl respect foarte mult, dar am spus-o şi atunci: „Consider că, Comunitatea Statelor Independente (CSI) este, de fapt, un eşec”. Şi lucrul acesta cam noi toţi îl vedem, fiindcă sunt unele avantaje economice sau politice, dar pentru Republica Moldova în realitate mai puţin, iar integrarea Republicii Moldova într-o uniune cum e Rusia-Belarus, în general, e ceva ce ţine de domeniul fantasticului şi este irealizabil, şi nu văd niciun viitor. Lucrul acesta îl voi spune şi domnului Dodon, ce ţine de Uniunea Euroasiatică.”

Anatolie Golea: Şi domnului Neguţă, care, probabil, va fi consilierul preşedintelui pentru politica externă.

Andrian Candu: „Consider că la nivel de declaraţii şi intenţii sună foarte frumos. E bine că Republica Moldova este poziţionată şi geografic între Est şi Vest. E bine ca noi să beneficiem de poziţia noastră geografică, dar şi de faptul că suntem parcă veniţi dintr-un sistem, cel al Uniunii Sovietice, cunoaştem şi limba rusă, cunoaştem sistemul, dar, în acelaşi timp, suntem foarte occidentali din punct de vedere al apropierii noastre faţă de Uniunea Europeană şi ţările din Occident. Şi noi am putea să balansăm şi să beneficiem de ambele sisteme, dar lucrul acesta nu înseamnă în detrimentul unui sistem. Ar fi bine să avem relaţii şi mai bune cu Federaţia Rusă, cu fostele state din Uniunea Sovietică, mai ales economice, bazate pe acordurile de liber schimb, dar, în acelaşi timp, suntem stat asociat la Uniunea Europeană şi avem un Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Iată de ce, dacă semnarea şi ratificarea unui acord de a deveni membru în Uniunea Euroasiatică înseamnă în contradictoriu ieşirea din Acordul de Liber Schimb şi din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, atunci pasul acesta niciodată nu va fi făcut în actualele condiţii.”

Anatolie Golea: Dar un memorandum de cooperare nu contravine, nu?

Andrian Candu: „Nu ştiu ce înseamnă acest memorandum. Să trăim şi vom vedea. Dacă e doar o hârtie semnată de unii lideri, un document care arată doar bune intenţii şi nu aduce niciun prejudiciu Acordului de Asociere şi celui de Liber Schimb cu Uniunea Europeană şi dacă juridic lucrul acesta se poate întâmpla, de ce nu? Dar nu aş băga mâna în foc. Vreau că văd iniţial ce fel de document e acesta.”

Valentina Ursu: Domnule Candu, vă întreb ca pe un politician cu mare experienţă, totuşi, poate fi îmbunătăţită relaţia Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, ocolind Ucraina?

Andrian Candu: „Noi trăim unele realităţi şi trebuie să ducem o politică care, efectiv, ţine cont de aceste realităţi. La ora actuală e un conflict armat în Ucraina. La ora actuală există o relaţie lipsită de încredere între Ucraina şi Rusia. În acelaşi timp, noi trebuie să ne construim o relaţie pragmatică cu Federaţia Rusă. Ucraina că e vecinul nostru, evident, dar şi cu Federaţia Rusă, de care suntem atât de dependenţi, mai ales din punct de vedere al resurselor energetice. Am fi vrut să rezolvăm şi problema migranţilor, am fi vrut să rezolvăm şi problemele ce ţin de piaţa Rusiei, care este o piaţă importantă. Dar relaţie pragmatică, bazată pe poziţii egale şi respect reciproc între state, nu poziţie dominantă şi de subordine, dar poziţie de egal, aşa cum e, de fapt, prescris în regulile dreptului internaţional. Există o anumită şansă să avem o astfel de cooperare, luând în considerare chiar şi subiectul Transnistriei, în care Federaţia Rusă are interes, are şi prezenţă militară, există o susţinere a clasei politice din Transnistria. A existat chiar şi o implicare la nivelul alegerilor.”

Valentina Ursu: Dar se zice că nu ar exista un document bilateral care să prevadă retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Andrian Candu: „Există foarte multe documente la nivel internaţional, inclusiv cele sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.”

Valentina Ursu: Dar nu între cele două state.

Andrian Candu: „Vă referiţi între Republica Moldova şi Rusia. Aici, probabil, v-aş da dreptate, că nu s-a ajuns niciodată să se agreeze acest lucru pe bilaterală, dar în formatul „5+2” a fost discutat de multe ori acest lucru. Şi noi ce ţine de Transnistria nu discutăm neapărat doar pe dimensiune bilaterală, ci pe dimensiune multilaterală, când discutăm şi despre ceilalţi garanţi sau moderatori la proces.”

Anatolie Golea: Când Republica Moldova, Chişinăul, va avea un proiect de document pentru reglementarea acestui diferend?

Andrian Candu: „E aceeaşi întrebare pe care o dau şi eu colegilor care sunt implicaţi nemijlocit în procesele respective. Am auzit şi răspunsul, că s-ar putea în februarie să avem o viziune. Unii colegi zic că la Ministerul de Externe pe parcursul timpului şi în Biroul de Reintegrare s-a lucrat la unele documente de genul acesta şi că ar exista un anumit concept. Dar, în acelaşi timp, trebuie să înţelegem că orice concept nu ar fi, nu ar exista, el trebuie să răspundă la întrebările realităţii, tot ce ţine astăzi de relaţia Republica Moldova – Rusia, locul Ucrainei şi, în general, cum vedem noi integrată regiunea transnistreană în Republica Moldova. Sunt modele diferite de reintegrare. L-am auzit pe preşedintele ales, domnul Dodon, vorbind despre federalizare. Chiar şi federalizarea presupune alte modele. Încă nu am avut o discuţie pe acest subiect.”

Valentina Ursu: Unii experţi spun că el ar fi preluat ideea din planul Kozak, plan pe care îl propunea Rusia cu ani în urmă. Şi acolo era prevăzută o variantă de federalizare.

Andrian Candu: „Mă voi reţine a da aprecieri unor documente, mai ales, care nu există. Modele, discuţii anterioare au fost, inclusiv planul Kozak, legalizată prezenţa Federaţiei Ruse, a armatei acolo sau nu, autonomie largă, statut special, elemente de suveranitate. Nu voi da aprecieri pe moment, cert este faptul că, cu regret, la ora actuală noi nu avem pus pe masă nici pentru parteneri, nici pentru noi înşine un document care ar presupune viziunea noastră. Idei sunt multe, modele sunt diferite, de la Puerto Rico până la Hong Kong şi insulele Aland, cert este că avem nevoie: 1) de comunicare; 2) de progres pe mai multe dimensiuni, inclusiv cele umanitare. Noi am avut unele exemple bune în anul 2015 şi 2016. Dacă mă refer, de exemplu, la anul 2016 am avut şi acele progrese în discuţii şi în comunicare sub egida preşedinţiei germane a OSCE.”

Valentina Ursu: Dar liderii de la Tiraspol zic că nu-şi văd alt viitor decât a integra regiunea transnistreană în componenţa Rusiei.

Andrian Candu: „Eu cred că ţine mai mult de o declaraţie politică, declaraţie ce ţine mai mult de campanie electorală.”

Valentina Ursu: De ce statutul UTA Gagauz Yeri nu le este propus ca model pentru regiunea transnistreană?

Anatolie Golea: Da, exact aceasta voiam să vă întreb.

Andrian Candu: „Noi am avansat în tot ceea ce înseamnă statutul Găgăuziei. Din punct de vedere juridic, avem prevederi şi în Constituţie, avem şi în lege. Dar regret că uneori autorităţile centrale au desconsiderat sau nu au respectat întru totul ceea ce a fost agreat în perioada ’93-’94. Şi lucrul acesta îl atenţionează şi partenerii noştri străini, partenerii noştri de dezvoltare.”

Valentina Ursu: Şi Comratul insistă să mai îmbunătăţiţi acest statut.

Andrian Candu: „Şi Comratul insistă. Şi de aceea am şi intensificat cooperarea cu autorităţile locale ale Găgăuziei. Există o cooperare mai bună ca în perioada anterioară, la nivelul executivului, atunci când vorbim despre guvern şi executivul de la Comrat condus de başcanul Găgăuziei, doamna Vlah. La fel, în acest an a existat, ca niciodată, o cooperare şi o comunicare mult mai bună între reprezentanţii Adunării Populare a Găgăuziei şi Parlamentul Republicii Moldova. Am avut şi în continuare există şi vom intensifica grupul de lucru formal şi informal de comunicare între membrii Adunării Populare şi ai Parlamentului Republicii Moldova.”

Valentina Ursu: Dar Parlamentul va îmbunătăţi acest statut, prevederile lui?

Andrian Candu: „Statutul ca atare nu e de îmbunătăţit, toate elemente sunt. Mai bine zis, urmează să îmbunătăţim legislaţia subsidiară statutului, tot ce ţine şi de Codul fiscal, tot ce ţine de Legea cu privire la organizarea teritorială, administraţia publică, tot ce ţine de proceduri – penală, civilă, când vorbim de instanţe de judecată, alte instituţii. Deci, noi vorbim de unele derivate ale statutului în restul legislaţiei. La acest capitol trebuie să lucrăm şi, cu siguranţă, vom avansa.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG