Linkuri accesibilitate

„Furați, băieți, furați că vine amnistia…” (Nicolae Negru/Ziarul Național)


Declarațiile lui Igor Dodon pentru „Russia Today” (report.md, agora.md).

Furați, băieți, furați că vine amnistia…” Cu acest titlu, Nicolae Negru de la „Ziarul Naţional” se înscrie în lista comenattorilor care critică cu asprime amnistia fiscală votată vineri în prima lectură de legislativ. Părerea editorialistului e că atunci când Voronin anunța, în 2007, legalizarea capitalurilor și amnistia fiscală, motivația suna plauzibil: după anii de „capitalism sălbatic”, de privatizări ilicite, de lipsă a unor reguli de piață clare, o bună parte a economiei Republicii Moldova activa în condiții de ilegalitate, de contabilitate dublă, așa încât urma ca „rechinii tranziției” și alți cetățenii mai puțin vizibili care acumulaseră capitaluri pe căi obscure și le ascunseseră în „subsolurile” economiei, să le declare până la 1 ianuarie 2009, plătind un impozit de 5% din valoarea capitalurilor respective, și astfel să le includă în circuitul economic normal, legal, cu consecințe benefice pentru toți. Faptul că guvernarea actuală vine cu o nouă inițiativă similară, diferit fiind doar procentul legalizării, mult mai mic – de 2% în loc de 5%, și modul de împachetare a ideii - „liberalizarea capitalurilor și stimularea fiscală”, ar demonstra că acțiunea din 2007 a eșuat sau că între timp a apărut necesitatea legalizării capitalurilor furate după 2009. Sau și una, și alta. Nicolae Negru mai crede că rostul repetării acțiunii de „liberalizare” din 2007 poate fi înțeles mai bine, dacă stabilim cine vor fi beneficiarii concreți: atunci era vorba doar de oameni de afaceri, pe când acum li se deschide și funcționarilor o portiță spre a legaliza ceea ce au furat din buzunarul statului sau au primit prin abuz de serviciu, fiind mituiți. „Noua inițiativă legislativă pare să ascundă o intenție de „amnistiere” a unor funcționari hoți, pentru a le permite să-și ocupe posturile în „condiții noi de integritate”, este concluzia autorului.

Una dintre ideile pe care se bazează corespondenţa pentru DW la acelaşi subiect semnată de Vitalie Călugăreanu e că amnistia nu este altceva decât o încercare de a pune la adăpost miliardul furat. În articol există şi observaţia că unul dintre autorii controversatei inițiative, care prevede „amnistia fiscală” și interzice Autorității Naționale de Integritate să verifice averile legalizate în baza acestei legi, este președintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului-șef Vlad Plahotniuc. Un exemplu invocat de autor este cel al magfistratei Mariana Pitic, care a devenit vedetă în Republica Moldova după ce a declarat că mașina Porsche cu care circulă (care costă, pe piață, câteva zeci de mii de euro) ar costa doar 11mii de lei (echivalentul a 500 de euro). După intrarea în vigoare a acestei legi, ea ar urmă să achite statului doar 220 lei moldovenești (echivalentul a 10 euro), notează Călugăreanu. La fel, el arată în articol că miza amnistiei este mare - guvernarea, gata să plătească cu o nouă izolare a Moldovei. Ciudată în acest sens este tăcerea principalilor donatori ai Republicii Moldova: FMI, Banca Mondială, UE și SUA, declară pentru DW ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța. Potrivit acestuia, „partenerii de dezvoltare, în special FMI, UE și BM, ar trebui să formuleze o opinie publică asupra acestui proiect cât mai curând posibil”, pentru că „tărăgănarea unei poziții expuse public poate fi argumentată doar dacă partenerii deja fac evaluările necesare, ca să-și formuleze o poziție clară.”

Două site-uri de ştiri, report.md şi agora.md, se ocupă de declaraţiile „încă nepreşedintelui” Dodon pentru postul rusesc de televiziune considerat principala armă propagandistică a Kremlinului contra Occidentului, „Russia Today”. Primul încearcă să-i împrospăteze memoria preşedintelui ales după ce acesta a susținut în interviul pentru „Russia Today” că în 1992, la Nistru, a avut loc un „război civil”, iar Chișinăul trebuie să-și ceară scuze de la autoritățile separatiste de la Tiraspol. „Recunosc că vina în acel război civil de la Nistru îi aparține Chișinăului. Totul a început din cauza faptului că la Chişinău au existat minţi fierbinţi, care au dorit unirea cu România. Mai întâi am mers peste Găgăuzia, apoi asupra regiunii transnistrene. Am vorbit în repetate rânduri că trebuie să recunoaștem acest lucru și să ne cerem scuze”, a declarat noul președinte al Republicii Moldova. Report.md îi aminteşte lui Igor Dodon că la 21 iulie 1992 a fost semnat Acordul moldo-rus de încetare a focului între președinții Mircea Snegur (din partea Republicii Moldova) și Borin Elțin (din partea Federației Ruse), despre care analiștii politici susțin că, de fapt, a fost cea mai mare greșeală comisă de Rusia – a recunoscut astfel că războiul nu a fost unul moldo-transnistrean (așa cum se încercă acreditarea acestei idei acum), ci un război moldo-rus. La fel, arată report.md, la 22 octombrie 2002, preşedintele de atunci al Dumei de Stat a Rusiei, Ghenadi Selezniov, fiind în vizită oficială la Chişinău, a recunoscut implicarea Federaţiei Ruse în războiul de pe Nistru, spunând că „Moscova, prin declanşarea conflictului, a folosit ultima pârghie pentru a împiedica unirea Moldovei cu România”. Această declarație a fost inclusă în hotărârea CEDO, care a condamnat Rusia pentru detenția ilegală a „grupului Ilașcu” în Transnistria.

Şi Agora.md se referă la interviul lui Igor Dodon pentru „Russia Today”, dar observând declaraţia sa că oportunitatea studenților de a învăța pe bursă în statul român ar însemna „românizarea” acestora. „Știți și voi ce îi învață acolo. Primesc studii, se întorc înapoi. Asta e românizare”, a spus Dodon. Reporterul cu care a discutat Dodon l-a întrebat, la un moment dat, dacă Rusia face destul pentru a menține Moldova pe orbita sa de mentalitate. „Voi aduce un singur exemplu, pentru a nu critica Rusia, dar veți înțelege. România în fiecare an oferă locuri gratuite pentru 5 mii de tineri din Moldova. Acolo le oferă bursă, trai gratuit. Înțelegeți ce îi învață acolo. Ei primesc cetățenie românească și se reîntorc. Iată asta înseamnă românizare. Rusia, dacă nu greșesc, oferă 150 sau 200 de locuri. Simțiți diferența”, a spus Dodon. El a mai menționat că statul român ar mai fi finanțat mișcări unioniste în Republica Moldova.

Un comentariu semnat de Dumitru Spătaru pe tribuna.md porneşte de la o declaraţie a lui Igor Dodon că ar putea veni cu inițiativa organizării unui referendum național în problema extinderii competențelor șefului statului. Dacă inițial se credea că aceasta a fost doar o reacție de moment a lui Igor Dodon la acțiunile guvernării îndreptate spre limitarea unor atribuții ale sale, o analiză mai profundă ne vorbește despre faptul că respectivul referendum ar putea fi unica șansă pentru noul șef al statului de a se menține pe culmile politicii moldovenești, crede autorul. Argumentul lui e că pe zi ce trece devine tot mai clar că Igor Dodon a nimerit întro situație, în care e impus să acționeze, altfel urmările vor fi dintre cele mai neplăcute pentru el. Devenind primul Președinte al RM ales în mod direct în ultimii 15 ani, Igor Dodon trebuie să facă față unor așteptări destul de mari din societatea moldovenească. Oamenii și-au dorit nu doar să aibă dreptul de a-și alege singuri Președintele, ci și ca acesta să devină un jucător politic important, care să le schimbe în bine viața. Dacă nu va reuși să facă față măcar parțial acestor așteptări, Igor Dodon va avea șanse minime la un nou mandat de Președinte peste patru ani, iar unica posibilitate pe care o are în acest este să ceară împuterniciri suplimentare. În al doilea rând, Igor Dodon trebuie să rupă cercul politic dincolo de frontierele căruia a fost ținut ultimul Președinte al Republicii Moldova. De facto, Nicolae Timofti a fost scos în sfara procesului decizional, dar și în afara câmpului politic al Republicii Moldova. Deoarece și-a făcut simțită prezența doar în rare cazuri, cu anii, oamenii s-au deprins cu gândul că Nicolae Timofti e o figură politică decorativă, de aceea, el niciodată nu a depășit rating-ul de 4%. Dacă nu vrea să ajungă în aceeași situație, Igor Dodon trebuie să acționeze, mai crede autorul de la tribuna.md.

Vasile Gancev scrie pe moldnova.eu despre intenţia statului de a monopoliza activitatea jocurilor de noroc. Lumina sălilor de jocuri de noroc din preajma stațiilor de așteptare a transportului public și din gări se va stinge în curând. Deputații au decis să interzică amplasarea acestora în stații, în clădirile școlilor și a teatrelor. Mai mult, aceștia au decis ca statul să monopolizeze organizarea jocurilor de noroc, cu excepția cazinourilor, iar Loteria Națională a Moldovei să devină instituția de stat care să reglementeze acest domeniu. Documentul a fost pregătit de șase deputați – Sergiu Sîrbu, Valentina Stratan, Valentina Buliga, Petru Cosoi, Igor Vremea și Eugeniu Nichiforciuc – și a fost votat vineri, 16 decembrie, în lectura a doua. Autorii inițiativei au propus ca toate jocurile de noroc, în afara de cazinouri, să fie organizate de către stat, iar responsabilitatea asupra acestui domeniu să îi revină Loteriei Naționale din Moldova, controlată 100% de stat. Autorii cred că monopolizarea jocurilor de noroc de către stat va diminua riscurile sociale provocate de această activitate prin responsabilizarea domeniului. Economistul Viorel Gârbu este citat cu aprecierea că, în linii mari, proiectul este necesar pentru că statul trebuia de mult să facă regulă în acest sector. Faptul că pe străzi și în stațiile de autobuze nu vor mai apărea un număr atât de mare de săli de jocuri de noroc va avea un efect benefic asupra persoanelor care nu se pot controla pentru a nu vizita astfel de localuri, a explicat Gârbu. Expertul a criticat doar maniera în care au fost stopate activitățile jocurilor de noroc din 22 octombrie anul curent, când poliția a sigilat 159 de încăperi ale agenților economici care activează în domeniul jocurilor de noroc. Acesta a spus că statul poate să se trezească cu o serie de chemări în instanță pe acest caz și că nu dau bine aceste cazuri în raportul de relații stat-business. Moldnova.eu aminteşte că în vara acestui an, omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, care este și prim-vicepreședinte al Partidului Democrat, a avertizat cu închiderea sălilor de jocuri de noroc și majorarea taxelor pentru licența de activitate în Chișinău. Acesta a scris pe blogul său o postare în care argumenta că vrea să protejeze astfel copiii din Republica Moldova. După câteva zile, procurorii au efectuat zeci de percheziții, opt săli de jocuri de noroc fiind închise.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG